Predică la duminica a 8-a după Rusalii [2009]

***

Mt. 14, 14-22, cf. GNT

14. Şi ieşind, [Iisus] a văzut mulţime multă şi S-a umplut de milă pentru ei şi a vindecat pe bolnavii lor.

15. Şi, [când] s-a făcut seară, a venit la El ucenicii, zicând: „Locul este pustiu şi ceasul e deja trecut! Slobozeşte mulţimile, pentru ca să meargă în sate şi să-şi cumpere mâncăruri”.

16. Dar [Iisus] le-a zis lor: „Nu au nevoie ca să se ducă. Daţi-le voi să mănânce!”.

17. Şi ei i-au zis Lui: „Aici nu avem, decât numai cinci pâini şi doi peşti”.

18. Şi [Iisus] a zis lor: „Aduceţi-Mi-le aici pe acelea!”.

19. Şi poruncind [ca] să se aşeze mulţimile pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit în / către cer, a binecuvântat şi a frânt [şi] a dat ucenicilor pâinile şi ucenicii mulţimilor.

20. Şi au mâncat toţi şi s-au săturat. Şi au strâns, din belşug, 12 coşuri pline cu resturi / firimituri.

21. Şi cei care mâncaseră erau bărbaţi, ca la cinci mii, fără [să îi punem la număr] pe femei şi copii.

22. Şi, imediat, [Iisus] şi-a forţat ucenicii ca să se îmbarce în corabie şi să treacă în cealaltă parte înaintea Lui, până va slobozi mulţimile.

Did you like this? Share it:

Un comentariu la „Predică la duminica a 8-a după Rusalii [2009]”

  1. Doamne,ajuta!

    Prin voia Bunului Dumnezeu,am aflat si eu ce inseamna puterea Rugaciunii.

    Fireste,la momentul respectiv nu am constientizat acest lucru.Dar,Domnul nu m-a lasat in nestiinta,poate ca sosise vremea sa aflu raspunsuri la intrebarile si cautarile mele de-o viata.Si mi S-a dezvaluit incetul cu incetul.

    In mod concret,m-a adus Acasa,m-a ajutat sa-I constientizez prezenta si abia apoi sa aflu raspuns la cele traite si petrecute.Asta a fost voia Lui cu mine.

    Multa vreme nu am putut pricepe cum de este posibil ca oamenii sa traiasca cu rugaciune,prin rugaciune,cu foarte putina hrana,uneori doar simbolic.Nu puteam pricepe cum se pot regla,sau anula anumite nevoi fiziologice – nevoia de hrana,in principal.

    Insa atunci cand,in acea zi am simtit cum Rugaciunea creste aducand cu sine bucuria care-ti umple sufletul si-ti da aripi,desprinzandu-te parca de tot ceea ce inseamna lume si preocupari materiale,atunci am aflat ca ceva sau cineva in sufletul tau poate spune continuu rugaciuni.

    Rugaciuni pe care le folosesti acum dar nu le-ai memorat,rugaciuni pe care le stiai in copilarie dar le-ai uitat.Nu simteam foame si nici sete,doar dor de rugaciune.

    Trebuia sa consum cumva energia e care o aveam atunci,asa ca am fost nevoita sa imbin munca de birou cu cea de arhiva;insa cu cat consumam mai multa energie,cu atat primeam mai mult in schimb,astfel incat la plecare am hotarat sa merg pe jos o distanta apreciabila,insa odata ajunsa acasa nu simteam nici un fel de oboseala.

    Foamea si setea erau departe pentru ca nu puteam sa mananc nimic intr-o astfel de stare.O singura nevoie aveam : de rugaciune, cu lacrimi de bucurie.

    Mult mai tarziu am aflat – din lectura,ca este vorba de Rugaciune si de bucuriile pe care le aduce cu sine.

    De ce s-a intamplat asa,doar atunci,nu stiu.Stiu insa ca a fost vorba doar de mila Sa si nu de vrednicia mea,care de fapt nu exista.

    Tot ceea ce stiu insa,e faptul ca traisem cuvintele lui Hristos care spune:

    „Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si celelalte se vor adauga voua!”.

    Doamne, ajuta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *