Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 5 august 2009

Sprâncenele stau întotdeauna deasupra ochilor

izvorul copacului

cum ne dam seama

Nici nouă nu ne plac cărţile erotice explicite, pentru că sunt vulgare. Însă, care este graniţa, cum o stabilim, între arta cu iz erotic şi pornografie? Pentru că arta trebuie să ducă mai departe, să arate altceva, mai multul omului. Arta trebuie să vorbească profund despre abisul persoanei umane, care are şi sex, dar care nu se limitează la discuţia despre sex. Ea nu trebuie să  se piardă în explicitul, plin de materialitate şi depersonalizant, al pornografiei.

Însă poţi să vorbeşti despre erotismul uman, dacă ştii să îi respecţi pudoarea. Se poate face şi literatură, cu accente erotice, care să nu cadă  într-o baltă de sexualitate, ci care să te facă să vezi, şi prin intermediul pasajelor erotice, normalitatea plurivalentă a persoanei umane.

*

5 august 2005, cutremur de 5, 5 pe scara Richter, la ora 10. 49. Scriam la computer şi mi-am dat seama că scaunul meu, cât şi lustra de lângă mine se mişcă. Mişcări line şi nu bruşte. Despre cutremure…şi despre marele cutremur din 4 martie 1977. Nu intraţi în panică, pentru că panica omoară!

*

La Lilieci e o poezie de un postmodernism rural, ceea ce e un paradox intrinsec pentru postmodernismul de factură americană, care se revendică ca o poezie a oraşului. Însă Marin Sorescu a demonstrat prin poezia de această factură, că nu putem face din postmodernism o străduţă…când el poate fi un bulevard.

*

Omul care mi-a spus prima oară: „ar fi bine să faceţi teza doctorală pe opera Sfântului Simeon Noul Teolog”

pr lect dr constantin mihoc

Moartea dramatică a părintelui profesor Constantin Mihoc m-a luat iarăşi pe nepregătite. Statura sa înaltă şi calmă îmi stăruie în minte de câteva ore, de când am auzit vestea neaşteptată a morţii sale. Deşi nu am mai avut ocazia să discut cu dumnealui, clipele marcante, când l-am cunoscut întru câtva, au fost acelea, când în primul an de facultate, am făcut o lucrare despre vederea lui Dumnezeu la Sfântul Simeon Noul Teolog.

L-a impresionat faptul, că un student, abia intrat pe băncile facultăţii, venea cu un proiect, pe care l-a muncit în mod personal şi  că era apt să discute despre probleme atât de profunde şi nelaîndemâna oricui. De aceea mi-a spus să păstrez textul şi să mă gândesc serios, ca, pe viitor, să fac muncă de cercetare academică şi să continui subiectul ca atare.

Fără să îmi propun cu ostentaţie alegerea subiectului, proiectul tezei mele doctorale a fost tot pe teologia simeoniană…şi, se pare că părintele profesor Constantin Mihoc a avut dreptate. A avut dreptate când m-a încurajat să fac ceva, la care nu mă gândisem nicio clipă mai înainte. Un astfel de îndemn a fost benefic şi îi sunt recunoscător pentru el.

Dumnezeu să vă odihnească în pace, părinte profesor Constantin şi vă mulţumesc pentru cele pe care le-am învăţat de la Sfinţia voastră!

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno