Rozina e femeie si nu maimuta

Naintea vieţii tale
Cu miliarde de-ani
S-au închegat metale
Şi-au bubuit vulcani.

Rozina, ai mulţi strămoşi,
Prin unghii tu eşti rudă
Cu munţii cei stâncoşi,
Ai jad în carnea crudă.

Din algă, iarba groasă,
Jucând în mări crispate,
Ai coama graţioasă
Ce-ţi cade lung pe spate.

Bunic ţi-este mamutul
Greoi la călcătură,
De monştri vechi temutul,
Căci fildeşi ai în gură.

Sărutul mi se trece,
Dar câteodată pregeţi,
Ca silexul eşti rece,
Deşi ca iarba fremeţi”.

[1963]

Cf. G. Călinescu, Lauda lucrurilor. Poezii (1927-1965), ediţie integrală după manuscrise, text stabilit şi argumentat de Marcel Duţă, Ed. Grai şi Suflet – Cultura Naţională, Bucureşti, 1992, p. 185.

Iar dacă femeia are sânge maimuţesc şi tu eşti tot maimuţă (dacă asta crezi, conform teoriei evoluţioniste), nu există Dumnezeu, nu există conştiinţă, nu există suflet, nu există raţiune, nu există Îngeri, nu există Rai, nu există Iad, nu există decenţă, nu există morală, nu există ordine de drept, nu există logică, nu există nimic bun…ci numai instinctualitate, brutalitate, animalism.

Reţineţi: Rozina e femeie şi e creaţia lui Dumnezeu!

Did you like this? Share it: