Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör kayseri escort

Lumea postmodernă și depersonalizarea omului

Lumea postmoderna si depersonalizarea omului

[item image]

Read Online
(3.5 M)PDF
(293.9 K)EPUB
Kindle
Daisy
(709.4 K)Full Text
(3.9 M)DjVu

All Files: HTTP

Did you like this? Share it:

Previous

Troparul,Condacul și Acatistul Fericitului Serafim Rose al Platinei

Next

Mă place zborul

18 Comments

  1. Parinte, nu stiu cum sa accesez lucrarule, imi cere la shared file login si password, si habar n-am.Otilia

  2. Scuze pentru uitarea mea…Acum aveți și logarea…

    Încă odată vă mulțumesc pentru toate!

  3. Camelia

    Un gând bun, cu drag.

  4. Mulțumesc frumos, doamnă Camelia!

    Poate ne mai facem timp de o discuție… Nu?!

  5. Sarut mana, parinte,

    N-am ajuns decat pe la pagina a 15-a, si tb, sa plec la curs, dar, in fine, contaminanta.

    De David Harvey n-am auzit, si nu neg pe sgaiatzii de Nietszche si Heidegger, dar inca ma lupt arhaic si nemilos cu conceptul de modernism, ori postmodernism.

    Ce-i ancient si ce-i moderm se pot impleti adesea, si David B. Hart vorbeste meditand concret si viu la impletirea acestor doua transante, chiar si-ntr-o tara pluralista ca America, de pilda (isi marturisea aceasta pe cand statea-ntr-o statie de metro in Anglia).

    Eu cred ca se poate vorbi doar de o lume inainte de Hristos si una dupa El; o omorare a idolilor, de orice natura ar fi ei,o data cu-ntruparea Sa, si de Logosul ce mantuie pe toti si pe toate, toate fiind sub ascultarea Sa, si sub picioarele Sale.

    Trebuie sa ma uit in Sfantul Maxim Marturisitorul si sa gasesc textul respectiv referitor la aceasta. Nu stiu, dar abia astept sa va termin cartea si gustul ei, amar ori dulce, amarui cu dulce, etc, vi-l voi impartasi.

  6. Mulțumesc frumos, doamnă Otilia!

    Spor la travaliul științei!

  7. Camelia

    Părinte, de câteva săptămâni mă gândesc la necesitatea (din partea mea) a unei discuţii cu Dvs., dar nu mi-am permis a formula acest lucru, ştiind că sunteţi mult mai ocupat decât mine.

    Se pare însă că gândurile mi-au luat-o înainte.

  8. Parinte, am gasit textul!

    Imi era sadit in inima de veacuri, dar iata-l:

    „Odata ce veacurile randuite de mai inainte pentru lucrarea prin care Dumnezeu avea sa se faca om, au luat sfarsit la noi, Dumnezeu implinind cu adevarat intruparea Sa desavarsita, trebuie sa asteptam de aici inainte celelalte veacuri ce vor veni, care sunt randuite pentru lucrarea indumnezeirii tainice si negraite a oamenilor”, cf.

    *** Filocalia sfintelor nevointe ale desavarsirii, vol. 3, Sfantul Maxim Marturisitorul, Raspunsuri catre Talasie, tradusa din grec. de prot. stavr. Dr. Dumitru Staniloae, Sibiu, 1948, p. 70.

    La fel, completare, in subtitlul 7.

    „Omul, fiinta care transcende timpul spre vesnicie prin nadejde si pocainta”, cf.

    Pr. D. Staniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, ed. Mitrop. Olteniei, Craiova, 1987, p. 126.

    Multumim!

  9. Da, doamnă Camelia, ne vom întâlni săptămâna viitoare!

    Dv. să îmi transmiteți ziua și ora la care sunteți disponibilă.

  10. Mulțumesc, doamnă Otilia!

    Da, acesta e timpul curățirii și al îndumnezeirii noastre, timpul meșteșugului duhovnicesc și, dacă el se petrece cu cineva, după cum am spus-o de nu știu câte ori…atunci e observabil.

    Tocmai de aceea mă îndurerează și pe mine lauda ortodocșilor, care spun și cred că o duc bine în relația cu Dumnezeu, dar nu arată manifestări și înțelepciune ale unor oameni duhovnicești, dumnezeiești.

    Pentru că nu poți să ai cuvânt fără faptă și nici faptă fără cuvânt plin de har, plin de acrivie teologică.

    Cred că v-ați ales un domeniu excelent al teologiei ortodoxe pentru studiu.

    Ierminia, exegeza scripturală și patristică face parte din fundamentul vieții de trezvie ortodoxă.

    Când doriți, puteți să ne dați detalii despre cursurile pe care le audiați la New York și Paris, lucruri care ar fi folositoare celor interesați.

    Mă refer la a prezenta metodele de lucru, de cercetare hermeneutică a celor două facultăți de teologie ortodoxă pe care le urmați.

  11. Camelia

    (…)

    R: Sunt de acord! Sper să nu se întâmple ceva până atunci.

  12. Sandra Saliscan

    Minutios documentata numai daca e sa privim, doar la cele 1145 trimiteri explicative din subsolul paginilor cartii.

    Argumentata tehnic, OPERA Preotului Doctor Dorin Piciorus – adica a artistului care lucreaza asupra detaliului – se adreseaza unui public vast, in primul rand datorita caracterului ei informativ si educativ.

    Cutremuratoare sunt pasajele despre satanism, care trebuie analizat ca un curent ideologic ,,in care intelectul este ireversibil afectat „.

    Asemeni unui chirurg pregatit sa taie, intra in interiorul lumii putrede, care vizeaza mecanismele industriei pornografice actuale ( ,,metafizica trupului, ca un concept diluat de o metafizica a aparentelor „), a terorismului mondial, dar si in subterfugiile invizibile ale camatarilor din Romania postdecembrista si a naivitatii celor care devin victime.

    Lucrarea in sine este o splendida lectie de istorie contemporana, o analiza a scenei politice internationale, ce pune in antiteza „malformatia lumii si frumusetea lui Dumnezeu”.

    „Trebuie sa alegem sa fim persoane reale, puse in relatie vie, energetica cu Dumnezeu”, spune Parintele Dorin in epilogul lucrarii.

    Frumos si impresionant, ca orice manuscris al Dumneavoastra!

    Sandra Saliscan

  13. Mulțumesc frumos, doamnă Sandra!

    Dar nu credeam că dv. citiți lucruri așa de vătămătoare pentru suflet!

    M-ați dezamăgit enorm…

  14. Parinte,

    Inca ma lupt cu textul de fata, dar sigur!

    Vorbiti de „textualismul pur” si de acea interpretare sau reluare a textelor pe baza altor texte.

    Conceptul este capital intru intelegerea violentei retorice, care planeaza asupra literaturii, de orice natura ar fi ea.

    De aceea, ceea ce este specific si nemuritor in „sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica” e legatura dintre Biserica, Traditie si Biblie.

    Sa nu ne miram de ce sfintii Parinti ai Bisericii si-au pus nousul in slujba martirica a lui Dumnezeu: kerigma pe care o aflam in textele Didahiei sau in vremurile apostolice si post-apostolice vietuieste si-n zilele noastre in sanul Sfintei liturghii si-n fiecare secunda a vietii noastre pe care o ducem; este singura care duce marturie despre Hristos si mantuirea cu ajutorul lui Dumnezeu inchinat in Treime.

    Nu cred ca e cazul sa subliniez violenta textualismului pur ca in cazul, de pilda, al lui Nietzsche; uitati, cateva mostre din

    Of first and last things:

    ” Metaphysical world.

    It is true, there might be a metaphysical world; one can hardly dispute the absolute possibility of it. We see all things by means of our human head, and cannot chop it off, though it remains to wonder what would be left of the world if indeed it had been cut off. This is a purely scientific problem, and not very suited to cause men worry.

    But all that has produced metaphysical assumptions and made them valuable, horrible, pleasurable to men thus far is passion, error, and self-deception. The very worst methods of knowledge, not the very best, have taught us to believe in them. When one has disclosed these methods to be the foundation of all existing religions and metaphysical systems, one has refuted them.

    That other possibility still remains, but we cannot begin to do anything with it, let alone allow our happiness, salvation, and life to depend on the spider webs of such a possibility. For there is nothing at all we could state about the metaphysical world except its differentness, a differentness inaccessible and incomprehensible to us. It would be a thing with negative qualities.

    No matter how well proven the existence of such a world might be, it would still hold true that the knowledge of it would be the most inconsequential of all knowledge, even more inconsequential than the knowledge of the chemical analysis of water must be to the boatman facing a storm”.

    E vorba de sectiunea a 9-a din lucrarea de aici

    Apoi vorbiti de alienarea la toate nivelele societatii, despre conceptul instabilitatii prezentului, despre ruperea de autoritatea ecclesiastica (v. crearea autonoma a vietii emotivo-sentimentale din sanul bisericilor protestante americane: aici David Bentley Hart nu prezice nimic, doar subliniaza faptul care se petrece si dorul de Dumnezeu pe care persoana umana il are sadit in suflet, dar care nu poate afla izvorul adevarului), despre lipsa de continuitate si memorie a istoriei, despre publicitate si manipularea dorintei, despre sublimul pacatului din punct de vedere al esteticii, nu si al moralei (acesta este un aspect unic, si stiu ca mi-ati raspuns clar si logic despre sfintenia ca imbinare a esteticii si moralei in biserica intr-un comentariu), despre nihilismul obstinant in toate, despre transformismul evolutionist accentuat in defavoarea creatiei ex nihilo, despre satanismul modern (habar n-aveam despre ritualurile lor si crezul lor antiteist!).

    Cartea se dovedeste mirabila, demna de a fi citita si folosita in scopul dobandirii a multor puncte de reper in formarea noastra ca persoana ravnind mantuirea si frumusetea intru Iisus Hristos.

    Multumim din toata inima!

  15. Doamnă Otilia,

    cartea de față, editată aici, este una dintr-o suită de cărți interdisciplinare, care revoluționează modul în care teologii ortodocși și teologia ortodoxă se raportează la viața cotidiană și la racilele ei și, totodată, la învățătura de credință.

    Sunt conștient de asta și nu trebuie să mă ascund după mânecă.

    Numai că proiectele mele de cercetare au fost și sunt finanțate personal, sunt insulare și singulare în spațiul ortodox românesc și tocmai de aceea…un asemenea demers pare, în același timp, revoluționar și dubios, deși e fără dubiu, pas cu pas, că demersul meu nu face decât să fărăme idolii postmodernității și să ne spună că cinstim lucruri false.

    Alături de cărțile mele artisice, de cele pur teologice și de traduceri, latura interdisciplinară a cărților mele va cuprinde noi și noi aspecte, lucru pe care îl veți observa și în celelalte încă needitate sau care stau să fie scrise.

    Însă am nevoie de cadru și de oameni și de finanțe pentru munca asta imensă de cercetare…ca să mă sprijine.

  16. Va referiti la editarea interdisciplinara ca atunci cand cineva impleteste vetero si neo-testamentul, liturgica, iermeneutica, dogmatica, patrologia cu accente de interpretare pe baza textuala originala din Sfintii Parinti si din textele liturgice ce s-au pastrat pana la noi, sau va referiti la o metoda care abordeaza, de pilda, sa zicem, interventia interdisciplinara a unui parinte ca Pr. Doru Costache care e in Australia acum (ma gandesc la textul Eonului dogmatic si Magda Stravinschi, Basarab Nicolescu, etc.)

    Stiu ca Fericitul Parinte Dumitru Staniloae a criticat „Cenzura Transcedentala a lui Blaga, dar trebuie sa ma uit pe text mai intai?…

    Eu va intreb nu ca sa va ispitesc, ci cu toata naturaletea celui care nu e in tara, nu stie ce se petrece; am parasit atmosfera Institutului teologic universitar de la Iasi in 1991, si de-atunci n-am mai fost in legatura cu nimic din ceea ce s-a petrecut dupa; deasemenea, rezist tehnologiei, niciun copy si paste nu prea stiu sa lipesc pe text, uram tehnologia inca de pe cand eram in tara, cred ca ma influentasera textele lui Berdiae,v ce scria impotriva comunismului…

    Deci, cam asta, dar daca este o atitudine comprehensiva a totalitatii vietii omenesti privita prin prisma sf-voastre ca teolog, ce soarbe din bucuria vietii intru Dumnezeu (si poezia va dovedeste un artist precoce in descrierea rationalitatii lumii din noi si din jur), eu va sustin opera, si ma bucur peste culme ca exista asemenea oameni!

    Imi bate inima si-L slavesc pe Domnul nostru Iisus Hristos pentru iubirea Sa nehotarnicita!

    Ma bucur mult ca santeti deschis dialogului.

    Sarut-mana!

  17. Camelia

    Părinte, spuneţi Dvs.:

    „Viaţa ascetică a Ortodoxiei se dovedeşte, până la urmă, o condiţie, spre care lumea postmodernă se îndreaptă inconştient, dar, pe care, nu o caută în spaţiul credinţei, ci al libertinajului.”

    Nu este oare posibil ca viaţa pe care o ducem actualmente, fără de niciun fel de îngrădire, să fie ea însăşi temeiul alegerii simplităţii, adică a trierii lucrurilor, a necesităţilor?

    Libertinajul privit ca pe un capăt de drum, brusc şi prăpăstios, în care se afundă cei cu viteză prea mare sau mult prea încrezători în neştiinţa lor?

    Un fel de „cui pe cui se scoate”?

    Mă uit deseori în jur şi văd că trebuie să dăm mai multe examene deodată: răsturnarea bruscă a situaţiei materiale, erodarea tot la fel de bruscă a sănătăţii, conflictele dintre oameni dar şi însingurarea noastră.

  18. Maryo

    Thanks once many for intercourse this online. I precious every bit of it.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno