Italiană pentru români (1)
E foarte frumos să înveți din toate. Să înveți dedesubturile limbilor sau interioritatea lor, privindu-le din perspectiva limbii tale.
Alfabetul limbii italiene are 26 de litere, dintre care 5 sunt de adopție străină, pentru a transcrie cuvinte străine: j, k, w, x, y.
Cum sună pronunția alfabetului italian: a, bi, ci, di, e, effe, gi, acca (h), i, i lung (j), kappa, elle, emme, enne, o, pi, qu (q), erre, esse, ti, u, vu sau vi (v), doppia vu sau vi (w), ics, i greca (y), zeta.
rosa = trandafir; fiore = floare; guerra = război, guai! = vai!
paura = frică; poesia = poezie; riavere = a reavea;
mamma = mama; raccontare = a povesti;
bambino = copil; porta = ușă;
cucina = bucătărie.
Pentru italian gelo nu înseamnă gel, cum ne-am fi așteptat, ci ger. Uhhhh!
chiave = cheie; ghiotto = lacom. În limba română există expresia : merge cu ghiotura, adică le ia pe toate după el, merge foarte neglijent și neatent.
Însă cuore = inimă. Inima este ceva cu+ ore?
Și iarăși una bună: gara = întrecere. Pentru că la gară se întrec trenurile în a nu veni sau în a întârzia. Așa cel puțin e la noi. Acceleratul nr. 1567…întârzie o jumătate de oră. Vă rugăm să așteptați ca proștii!
Gola = gât. De aici golan? Cel care are gâtul lung, ca bâtlanul, din cauza foamei?
magro = slab.
Una dintre caracteristicile limbii italiene este consoana dublă. Ex: oggi = azi; letto = pat; programma = program.
Bella = frumoasă; ecco! = iată!
Italienii nu îl pronunță pe h dar îl scriu. Așa că avem ahi! = vai!, prounțat : ai! Ahime! = aoleu!, pronunțat: aime!
anno = an.
Non vale un ‘acca! = Nu valorează nimic!
Non capisco un ‘acca! = Nu înțeleg nimic!
qua, que, qui se pronunță: cua, cue, cui.
suono = sunet; consiglio = sfat. Pentru noi consiliu, a consilia, consiliere, adică sfătuire.
pensare = a gândi; sporco = murdar. La noi spurcăciune, spurcat, spurcat la gură, spurcă tot.
sforzo = efort. De unde sforțare: ceva făcut cu efort, cu muncă.
studio = învățătură. Nu e studioul de muzică locul unde se învață și se editează muzică? Exista la noi, în regimul trecut: cartea de pe studiou sau de pe noptieră, adică de pe lada patului, acolo unde muncitorul comunist își punea cartea, delectarea lui, înainte să adoarmă.
sasso = piatră. Sasu? Sașiu?
Riposo, pronunțat ripozo = odihnă. A repausa. Vine din latină. La fel și usare = a folosi. Dacă folosești ceva îl uzezi.
svenire = a leșina; bisbigliare = a susura.
girasole = floarea-soarelui.
Z-ul se pronunță ori ca ț românesc (lezione = lecție, citit: lețione) ori dz: (zero = zero, citit: dzero).
tristezza = tristețe, citit: tristeța.
azzuro = albastru, citit: adzuro.
Digrammele și trigrammele: gn = nni (cicogna, citit: ciconnia și =barză), gli = lli (sbaglio, citit: sballio și = greșeală), sce = șe (pesce, citit: peșce, și = pește).
Iată pe ruscello, care înseamnă râu și care cred că are rădăcină comună cu ruscă al nostru. Pe ruscă = pe deal. Însă de pe deal curg cel mai adesea pâraie de apă, din deal, din buza dealului, a măgurii.
sci = și (scimmia, citit: șimmia și = maimuță).
asciugamano = prosop; scia = dâră. Sciatică? O dâră de om? A ști înseamnă a lăsa o dâră în urmă.