Scrieți cărți și arătați-le și altora!
Un podcast confesiv de 7 minute despre nevoia reală de carte și de a scrie cărți, de a face muncă de cercetare, care să fie spre un folos comun.
Un podcast confesiv de 7 minute despre nevoia reală de carte și de a scrie cărți, de a face muncă de cercetare, care să fie spre un folos comun.
Atunci când am început să mă apropii de Domnul, să-L descopăr în inima mea, de-atunci începând, m-am schimbat. Fizic şi spiritual. Am descoperit sensuri noi vieţii iar scara valorilor s-a inversat.
Nu poţi să nu te schimbi pe măsura ce înaintezi în credinţă şi nădejde, cand afli că totul stă în puterea ta, în libera ta alegere.
Un lucru interesant mi se pare a fi nevoia continuă de a vorbi despre El ca fiind comoara cea fără de preţ din adâncul inimii tale.
Însă, mai apoi, pe măsură ce înaintam şi traversam noi experienţe, cu genunchii zdreliţi sau cu lacrimi de bucurie în ochi, am început să prefer tăcerea care aduce din adâncul sufletului gânduri nemărturisite. Învăţam să mă cunosc pe mine însămi, aşa cum sunt de fapt, dar niciodată nu mă văzusem astfel.
Nu am reuşit să citesc toate cărţile Dvs., însă constat cu uimire că, cu cât citesc mai mult din ceea ce scrieţi, întrebări dispar, griji se evaporă iar alte cuvinte adăugate celor deja spuse, sunt de prisos.
Cu drag şi recunoştinţă.
Ps: Minunate sunt cuvintele Sf.Grigorie Sinaitul când înveţi să le trăieşti:
„Rugăciunea este lucrarea credinţei, arătarea celor nădăjduite, iubirea realizată, mişcarea īngerească, puterea celor fără trupuri, descoperirea inimii, nădejdea māntuirii, semnul sfinţirii, devenirea sfinţeniei, cunoaşterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfānt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul īmpăcării, pecetea lui Hristos, steaua de dimineaţă a inimilor, descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tăcerii, pecetea lăcaşului īngeresc.”
Amin!