Lumea noastră e pestriță

Da, ea nu e albă sau neagră, nu e numai aaaaaaaalbă sau numai neagggggră ci pestriță, amestecată, vărgată, în dungi…de diverse culori. Conceptul fotografic pe care vi l-am propus în Picasa, și nu a fost înțeles prea bine de către toți, a fost  tocmai acesta: împreună cu toți. Împreună cu toți…ne înțelegem fiecare în parte.

Dacă credem că nu avem nevoie și de politician, și de artist, și de filosof și de manichiuristă și de olog și de hoț, ca și de teolog…ca să ne înțelegem…nu vrem să ne înțelegem profund.

Fiecare ne spune povestea lui. O poveste mai deșteaptă sau mai puțin deșteaptă, mai sfântă sau mai deloc sfântă, dar tu, ortodox și român al secolului al XXI-lea tragi concluzii. Tragi concluzii despre viitor…din prezent. Dacă înțelegi lumea ta, care e ultima știre politică, mondenă, ultimul TV, ultimul telefon, ultima lege, ultima boală, care ne vizează, toate, numai pe noi…prinzi, ca în ghicitură, viitorul.

Ce să faci cu viitorul…dacă tu ești mort pentru prezent? Dacă stai închis în cușca ta sentimentală și ideatică, dacă nu interacționezi, nu te verifici ideatic și sentimental…riști să trăiești într-o lume paralelă…și ai oroare față de ceea ce vezi pe stradă, la TV sau pe net.

De ce? Pentru că nu îți înțelegi lumea!

Asta nu înseamnă că trebuie să ne facem tobă de mondenități, de filme porno, de desene animate nervoase și răzbunătoare, de politicianism sau de afaceri imobiliare. Însă să tragem cu ochiul, să citim lucrurile pe rapid, în diagonală, ca să fim la curent. Să știm cu ce se mănâncă, totuși, lumea noastră.

Ai nevoie să înveți lecția lumii, după cum, pe stradă, tragi cu ochii la pacienții, care merg pe lângă tine…ca să vezi cât de bolnav sau ne-bolnav ești tu.

I-am pus pe toți împreună…multe fotografii reprezentative, pe care le-am luat din diverse locații. Bineînțeles nu sunt toate fotografiile pe care le-am văzut…ci un  1% dintre ele. Ele sunt o frescă a lumii noastre. Peste un an, zece, 20…aceste fotografii sunt o arhivă a unei lumi uitate…pentru că atunci vor fi alte figuri, alte semne, alte conjuncturi.

De aceea nu disprețuiți semnele vizuale, audio sau fotografice! Păstrați aceste semne, aceste detalii de realitate! Faceți-vă portofolii, biblioteci imense cu cărți, imagini, filme, predici, articole…Strângeți ca furnica, bob cu bob, ca să aveți! Pentru că astfel nu mai căutați cartea nu știu care sau icoana nu știu care, pentru că le veți avea deja.

Conturile noastre din Picasa sunt un mod lărgit, încăpător de a vedea lumea…prin care încercăm să nu o judecăm în pripă.

Trebuie să știm să luăm ce e bun din fiecare.

Trebuie să știm să vedem frumosul de sub negreața de sub unghie, frumosul din boală, frumosul din umanitatea desfigurată, ingeniosul dintr-o prostie, ce nu trebuie să facem dintr-o hulă, ce putem învăța să nu facem citind o carte proastă…

Cu toții împreună: așa e lumea noastră!

Că vrem sau că nu vrem noi suntem contemporani cu toți cei care trăiesc astăzi.

Și fiecare ne poate îmbogăți cu ceea ce este el.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *