Problema Antihristului și a semnelor prevestitoare

Acum o săptămână și ceva am privit o emisiune adventă, cu un pastor român, pe 22 octombrie 2009, care vorbea despre calculele eshatologice advente, pornite de la cartea Sfântului Daniel. Adică acolo zice de zile, zilele sunt ani, numeri anii de lapână la…și dă: 22 octombrie 1844, când au așteptat venirea Domnului…și El le-a făcut în ciudă și nu a venit.

Dar, spunea pastorul, suntem oameni…și nu s-a înțeles prea bine, la acea dată, sensul profeției danielice. Mai apoi, și-au dat seama adventiștii, că, de fapt, nu era vorba despre venirea Domnului în mod văzut, ci spiritual, intrând și curățind altarul ceresc…de parcă ar fi ceva necurat prin cerul lui Dumnezeu.

Pastorul advent român era calm, sfătos, aspru la față deși fără riduri, spunând totul cu o liniște dezarmantă. La final însă a spus privitorilor săi  TV, că, dacă cineva are o exegeză mai bună decât a lui, oricine ar fi el, să vină și să o prezinte, cu probe, și probele aduse să nu demonteze toată structura exegetică a Scripturii, adică să nu contravină Scripturii.

Pastorul era și… profesor de teologie adventă…

Danion Vasile ne-a făct o nouă invitație, pe care am apreciat-o la justa ei valoare, de a privi o emisiune, emisiune pe care, apropiați ai săi au ridicat-o, parțial, la nivel online…aici și aici. Tema se intersectează cu problematica adventă la care am făcut referire și are, din păcate, aceeași finalitate: exegeza extremistă, adică fără bun simț și, în primul rând, fără străvederea duhovnicească necesară.

Pastorul advent a luat (de fapt înaintașii cultului său, că el îi urmează…) un loc profetic ales în mod aleatoriu, de la Daniel (putea fi luat din Apocalipsă  sau din Deuteronom, de la Matei sau din Romani) și-a definit în funcție de sine un mod de a vedea lucrurile și a tras o concluzie exegetică, considerată justă.

Danion Vasile a luat profețiile Sfinților Părinți recenți, a arătat care profeții s-au împlinit și care nu s-au împlinit încă, a conexat profețiile cu locurile Scripturii, a încercat să le vadă pe ambele în realitatea socială…și, în consecință, așteaptă  o iminentă venire a lui Antihrist și apoi a Domnului sau trăiește cu simțăminte eshatologice proxime.

Și advenții și Danion Vasile, din motive diferite, dar, pe undeva, conexe, așteaptă  venirea Domnului. Întreaga Biserică  Ortodoxă așteaptă și mărturisește însă venirea Domnului, dar nu se scufundă într-o stare de lugubră așteptare.

Starea advenților fanatici pe calculele lor și starea psihotic-eshatologică a lui Danion Vasile nu sunt însă starea Bisericii, euharistică și doxologică în același timp. Și noi am citit pe Sfinții pe care i-a citit Danion Vasile. Și noi am citit profețiile lor…pentru că suntem amândoi ortodocși și avem studii teologice.

Numai că eu nu trăiesc starea de psihoză, de monomanie pentru venirea lui Antihrist, a prigoanei împotriva Bisericii, a cipurilor 666 etc., ci starea de bucurie euharistică și de isihie pe care viața Bisericii și munca mea teologică mi le aduc.

În patru ani de zile nu cred că veți găsi la nivel online niciun articol al meu alarmist, panicard, fanatic, extremist până la lamentabil pentru vreo problemă anume. Nici nu cred că aș putea să scriu și să trăiesc, mai întâi de toate, în starea de spirit, care emană din luările ultime de poziție ale lui Danion Vasile.

Duhul din el mă întristează și mă decepționează continuu. Modul de a pune și de a vedea lucrurile, cum am mai precizat și altă dată, tot la fel de coerent și fără patimă, îmi e străin, pentru că, nu știu cum face și cum nu face, că el nu are niciodată subiecte liniștite de discuție, ci numai lucrurile pe margine de prăpastie. Cred că încă mai e bântuit de probleme vechi, nerezolvate…însă, atâta timp cât merge de unul singur…pe drumuri ocolitoare, e un mod asumat de a da cu picioarele în scaieți.

Unde cred că greșește și el și pastorul advent: când colaționează, când conexează textele ca atare. O profeție nu se citește, ci se străvede, se înțelege pnevmatic, haric, pentru că profeția sau prorocia sunt vederi înainte ale unor lucruri, prin harul Treimii și tot la fel se pot înțelege lucrurile. Când nu ai o vedenie în acest sens, clarificatoare, când nu ai darul prorociei, când nu ești un mare isihast și un mare teolog, a colaționa texte profetice..nu înseamnă a înțelege, ci…a presupune.

Tocmai de aceea presupunerile sunt ale tuturora și fiecare poate presupune ce vrea mușchiul lui. Tocmai de aceea atâtea secte, atâtea idei, atâția gărgăuni.

Ce face pastorul advent și ce face Danion Vasile, la început, e bine: vor să înțeleagă voia lui Dumnezeu cu oamenii și cu lumea în totalitate. Foarte bine! Toți trebuie să facem așa: adică să citim Scriptura și Părinții, comentarii teologice și de tot felul, pentru a înțelege pe ce lume trăim. Însă, de la a citi…până la a fi sigur e marea problemă!

Și aici vine derapajul… E foarte adevărat, că multe profeții ale Dumnezeieștilor Părinți ortodocși s-au împlinit și se împlinesc în mod continuu. Post factum, adică după ce se împlinesc, ele au sens pentru toată lumea. Problema e că, înainte de a se împlini, profețiile nu se pot înțelege decât de cei foarte harismatici, foarte sfinți și la modul lor de înțelegere și nu cu toate datele momentului, adică fir a păr.

Și asta putem judeca cu toții. Vedem că Sfinții Proroci au văzut mai înainte, la modul lor, la înălțimea lor duhovnicească că o să vină Mesia, Fiul lui Dumnezeu întrupat. Dumnezeu Cuvântul li s-a arătat tuturor Sfinților Vechiului Testament și ei au înțeles ce li s-a dat lor ca să înțeleagă. Numai că, atunci când a venit Domnul nimeni nu a înțeles tot evenimentul acesta dumnezeiesc în toată anvergura sa, ci fiecare după puterea lui, fapt pentru care cultul ortodox cântă despre taina cea din veac ascunsă și de Îngeri neștiută, și, logic, și de oameni neștiută.

Însă și Îngerii și oamenii știau că Domnul va veni. Și dracii aflaseră de la aceștia… Numai că nimeni nu știa ce știa Domnul și nimeni nu a putut să perceapă cât de copleșitoare a fost întruparea Sa, modul întrupării, modul sălășluirii și viețuirii lui Dumnezeu cu oamenii.

De aceea, toate calculele evreilor, conexioniste, adică puneau profeție lângă profeție ca să iasă un puzzle întreg, cu privire la Mesia au fost falimentare. Numai oamenii plini de har, ca Simeon, ca Ana, ca alții…au înțeles cine era Pruncul. Restul erau bâtă…

De aceea nu deducția e metoda cea mai acurată de înțelegere a Scripturii și a Tradiției. Nici literalismul. Nici calculele teologico-aritmetice.

Ci, Scriptura, cum spunea cineva din Scriptură, se înțelege de către oameni Sfinți, prin străvedere duhovnicească, cuvintele fiind numai o interfață a profunzimii harice din lăuntrul cuvintelor, pentru că profeția, continua același, nu se face de către orice eretic sau de către orice mamă Omida, ci de oamenii lui Dumnezeu, insuflați  fiind ei de către Duhul Sfânt.

Comentariile patristice la Apocalipsă, la Daniel, la Matei și la orice carte a Scripturii  cu valențe futurologice, adică care vorbesc despre viitorul lumii și despre veșnicie, sunt făcute în arealul mistic și liturgic al Bisericii și sunt modul de a gândi istoria și veșnicia de către Biserică.

Dacă Danion Vasile va începe să traducă, din greaca veche sau din neogreacă (că de aia studiază de 4 ani teologia în Grecia), câteva comentarii patristice la texte eshatologice va observa, că niciunul nu seamănă cu panicardismul emanat din el la televizor sau în conferințe publice. Deși se vorbește acolo despre prigoane, despre Antihrist, despre semne prevestitoare ale celei de a doua veniri…niciun text patristic ortodox nu încearcă o proximizare a acestor evenimente, adică să îți spună…mâine, la ora 5, vine…Domnul.

Ci toate te lasă în pace, în bucurie, în smerenie…dar cu trezvie de minte.

B1 TV a făcut emisiunea cu pricina datorită senzaționalismului temei ei. Atâta timp cât vine și Danion Vasile și apoi vine și Codul lui Oreste sau cum îl mai cheamă…varza teologică, tocănița cu de toate e la ea acasă. Astfel de teme însă se discută în cult, în Biserică, cu calm, fără să agităm spiritele, fără să iscăm frisoane, fără anarhie, fără priviri crude și părerea că suntem cu toții martiri și sfinți, când, de fapt, noi suntem niște neadaptați, niște neșcoliți sau niște nonascetici cu Sfinții în mâini, dar una emană din Sfinți și alta din noi.

Profețiile nu pot fi rupte de Liturghie și nici de dogme și nici de bunul simț și nici de sfințenie. Derapajul intervine când ne credem în stare de tălmăcit profeții, fără să fim…și advenții se duc pe deal și Îl așteaptă pe Domnul iar Danion Vasile cutreieră prin toată țara…ca să le spună oamenilor că vine Antihrist și o să ne ia dracu pe toți, dacă ne punem 666 pe buletin.

Numai că și el și advenții au problema lor, personală, și această problemă nu e a Bisericii, în modul cum ei o pun. Dacă vrea să studieze problema lui Antihrist (și domnul Cristian Bădiliță, la Sorbona, tot doctor în Antihrist este), să mai facă un doctorat, după ce îl termină pe cel de acum, cu familia creștină și poate că îi dă de cap lu’ Antihrist ăsta, despre care, pe un blog românesc, un prieten al lui Danion Vasile a spus, că Părintele Ilie Cleopa ar fi spus, că Antihristul, de fapt, s-a născut de mult…și acum e băiat mare și o să ne taie beregata.

În speranța că nu va mai fi isteria de altădată la mine pe platformă, din cauza notelor critice la persoana lui Danion Vasile, îl rog pe acesta, ca, dacă crede că am măcar 1% decență și coerență în ceea ce spun și fac la nivel online de patru ani încoace și din ce mă știe el, să reflecteze la faptul: de ce el și câțiva sunt singurii…așteptători reali și profunzi ai Domnului, dar merg pe arătura comentariului neliniștit al Tradiției?

De ce nu e fericit și împăcat, împlinit, de se zbate în felul ăsta cu lucruri care îl destructurează și îl epuizează fără sens? Un 6 luni acasă sau un an, pentru a scrie o carte serioasă, e mai de preț decât nu știu câte voiaje grăbite și nestudiate.

Până atunci aștept să îi citesc teza doctorală și să văd coerență și muncă în spațiul ei. După cât n-a scris la ea, nu știu cum o să arate teza lui, dar o aștept cu interes.

Un comentariu la „Problema Antihristului și a semnelor prevestitoare”

  1. Doamne ajută!

    Între credinţă şi credulitate există „o mică mare” diferenţă.

    Aşa că ar trebui să existe o judecată cumpănită înainte să se facă anumite afirmaţii menite să agite spiritele, aşa cum bine aţi punctat domnia voastră.

    Nu văd rostul acestui interes exacerbat în calculul acestei date, când noi trebuie să ne îngrijim cu fiecare clipă de răspunsul pe care-l vom da în faţa Dreptului Judecător.

    Râvna noastră trebuie să fie aceeaşi indiferent de faptul că vom trece la Cer înainte sau la venirea Antihristului.

    La ce ne-ar folosi aflarea datei exacte, ne-am trezi brusc şi am fi toţi Sfinţi peste noapte?

    Preocupările şi interesele unora sunt din cele mai diverse, dar, cu siguranţă, nu au nimic în comun cu aceea „trezvie de minte” de care aţi pomenit.

    Am citit pe un forum despre expresia greacă „ta hilia eti”. Sunt mai mult decât grăitoare comentariile unora, care spun că împărăţia de 1000 de ani de pace va fi după nimicirea Antihristului dar că sunt 2 împărăţii: una terestră şi una cerească, alţii chiar încearcă să-l identifice pe Antihrist într-o anume persoană „eu nu cred ca anticristul e papa. e prea previzibil si nu ne-ar mai surprinde… deloc” conchide cineva.

    Cred, mai degrabă, că cei interesaţi de acest subiect nu aveau în centrul atenţiei ideea de mântuire, ci erau animaţi de senzaţionalism.

    Nevoia de senzaţie este evidentă. Aşa că B1 TV s-a folosit, cu dragă inimă, de acel subiect despre calculele eshatologice, ratingul fiind important, iar ei nu fac decât să „servească clientul”.

    Răspunsul lui Avraam la cererea bogatului nemilostiv „Fiule…nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morţi” ar trebui să le dea puţin de gândit tururor acelora, care vor să afle tainele cereşti şi să facă calcule eshatologice, ca astfel, chipurile, să-şi întărească credinţa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *