Eu am întâlnit, din păcate, astfel de oameni duhovnicești, încât, dacă îi enervezi cu ceva, de atâta duhovnicie, nu din alte motive, te pot lua și la bătaie…
Nu pot spune decat atat:Doamne, feri’ma! si Niciodata sa nu spui niciodata! Mai mult de atat, ma depaseste. Probabil, cine stie, cunoaste.
Acelasi gand bun.
V-am ascultat aseara in liniste, iar mai apoi am simtit nevoia sa-I vorbesc.
Nu este prima oara cand, ascultandu-va sau citindu-va, simt nevoia de rugaciune. Tristete si bucurie.
Laolalta, aduc echilibru si pace sufletesca, rugaciunea curge singura, in fapt devii una cu rugaciunea insasi.
Tristetea aduce rugaciune firbinte, plina de speranta si dor, pe cand bucuria pogoara lacrimi mangaietoare si tamaduitoare.
Un gand cu tot binele.
Vă mulțumim frumos, doamnă Camelia!
Bine că nu v-a venit să mă luați la palme…
Eu aștept, totuși, ziua când o să vă smintiți în așa fel de mine…încât să nu vă mai văd la față…
Pentru că oamenii înduhovniciți așa fac: odată le vine trâncurile și nu îi mai vezi!…
Eu am întâlnit, din păcate, astfel de oameni duhovnicești, încât, dacă îi enervezi cu ceva, de atâta duhovnicie, nu din alte motive, te pot lua și la bătaie…
Nu pot spune decat atat:Doamne, feri’ma! si Niciodata sa nu spui niciodata! Mai mult de atat, ma depaseste. Probabil, cine stie, cunoaste.
Acelasi gand bun.
Mai trec cand mi se mai face dor. Pana atunci, tot binele.