PFP Daniel al României, Teologie și Spiritualitate (teza doctorală; 1980) [4]

Primele 3 fragmente

De la p. 51 autorul nostru explică semnificațiile cuv. spiritualitate în sens larg și restrâns, teologic. Dacă în sens larg spiritualitatea se poate confunda cu cultura, cf. Ibidem, ca expresie a modului de viață uman, în sens restrâns, în teologia ortodoxă, spiritualitatea „exprimă viața trăită în comuniune cu Sfânta Treime, descoperită prin Dumnezeu-omul, prin Iisus Hristos și potrivit poruncilor Sale cuprinse în Evanghelie”, cf. Ibidem.

Începutul comuniunii cu Dumnezeu și, implicit, al spiritualității personale ortodoxe se face prin primirea Sfântului Botez, cf. Ibidem. Adică spiritualitatea ortodoxă are fundament și început sacramental și nu e un dat uman aeclesial, adică  nu ne naștem cu ea sau  nu o dobândim în afara Bisericii Ortodoxe.

Tocmai de aceea Părintele Patriarh vorbește despre spiritualitatea ortodoxă ca despre „împlinirea aspirațiilor fundamentale ale spiritului uman”, cf. Ibidem.

În p. 52-54 concepția lui Hans Urs von Balthasar despre spiritualitate, unde se citează numai din Das Evanghelium als Norm und Kritik aller Spiritualität in der Kirche, în rev. Concilium, I (1965), Heft 9, cf. n. 50, p. 50.

Autorul catolic distingea trei aspecte în cadrul spiritualității: 1. spiritualitatea ca eros, ca participare la Dumnezeu; p. 52; spiritualitatea ca realitate dezinteresată, p. 53 și spiritualitatea ca acceptare a lui Dumnezeu, cf. Ibidem, considerând că consecința logică de aici, din relația sa cu Dumnezeu, e că omul nu are caracter absolut, p. 53.

În p. 54-55 se vorbește despre concepția lui Karl Rahner despre spiritualitate, apoi despre cea a lui Anton Rotzetter referitoare la aceeași chestiune.

În comparație cu aserțiuni anterioare ale sale, autorul nostru vorbește despre omul duhovnicesc, despre pnevmaticos în Scriptură, citând I Cor. 2, 13 sq; 9, 11; 14, 1, cf. p. 55 și acesta, omul duhovnicesc, e „pătruns de Duhul lui Dumnezeu…asumat de Dumnezeu și participant la filiația lui Iisus”, adică la înfierea întru Hristos, prin Botez.

În p. 55-56 se citează și opinia lui Claude Dagens, un alt teolog catolic.

Odată cu p. 56, Părintele Patriarh Daniel vorbește despre spiritualitatea ortodoxă, citându-l prima dată pe Sfântul Nicolae Cabasila, cf. n. 64, p. 56. Viața creștină este „o spiritualizare sau înduhovnicire progresivă, care cuprinde omul în totalitatea sa”, p. 56. Apoi se citează din Sfântul Serafim din Sarov, p. 56, insistându-se pe dobândirea Duhului Sfânt și din Sfântul Teofan Zăvorâtul, p. 56-57, care vorbește despre esența vieții ortodoxe ca despre înduhovnicirea sufletului și a trupului nostru.

Sfințenia este „o împlinire a umanului și nicidecum o înstrăinare a lui. Ea are o profundă dimensiune relațională, adică nu privește persoana umană numai în sine, ci și raporturile sale cu semenii”, p. 57. Tocmai din acest motiv, am subliniat adesea la nivel online, că Biserica nu se poate ghetoiza, nu se poate retrage din lume, nu poate fi indiferentă  vizavi de problemele și căutările profunde ale lumii, pentru că omul, care se sfințește, își asumă și lumea în procesul său de îndumnezeiere personală.

Iar Biserica, cât și Împărăția lui Dumnezeu, nu sunt stări existențiale egoiste, în care fiecare se vede numai pe sine, ci sunt stări ale comuniunii, ale comuniunii care împlinește și desăvârșește pe toți.

Se citează din TDO, vol. 1, în p. 57, citându-se locul în care părintele profesor Dumitru Stăniloae afirmă, că „spiritualizarea este arătarea treptată a prezenței lui Hristos prin ființa credincioșilor”. E modul în care Hristos Se face tot mai transparent în noi și în relațiile dintre noi.

Autorul nostru accentuează dimensiunea spiritualizării unui popor, a unei națiuni, dar și pe cea cosmică, a întregii făpturi, p. 57. Înduhovnicirea, continuă Părintele Patriarh, „nu este nicidecum o anulare a darurilor native ale etniilor, precum nu este nicio dilare a Evangheliei. Nu este vorba aici de o grecizare sau de o românizare a Evangheliei”, p. 58.

În p. 58-59 e citat părintele profesor Thomas Hopko, teolog ortodox, care afirmă că spiritualitatea ortodoxă este „adorare și slujire” a lui Dumnezeu, p. 59 și nu un „lucru în sine”, p. 58. De aceea, continuă acesta, ea reprezintă expresia persoanei umane în totalitatea sa, exprimarea sa ca om al credinței, p. 59.

În n. 72, p. 59, autorul nostru subliniază faptul că părintele Thomas Hopko nu asimila spiritualitatea cu cultura și că  acesta ne atenționa  asupra pericolului de a fi doar avizi de slujbe, de iconografie, de tehnici de rugăciune și de dezbateri teologice dar nu și de o viață duhovnicească ca atare.

Și acest pericol îl trăim din plin la nivel online, unde facem bloguri cu icoane, cu slujbe, cu tot felul de conferințe teologice, dar pe care nu suntem în stare să le explicăm sau să vorbim evlavios și decent despre ele. Adică suntem avizi de spiritualitatea ortodoxă, de diverse exprimări ale ei (muzică, icoane, fotografii evlavioase etc.), dar nu suntem niște oameni duhovnicești, profunzi la nivel teologic și experențial, și nu le gândim și nici nu le prezentăm ca atare, ci, cel mai adesea, cu o minte seculară, ca și când am vinde usturoi la piață.

Odată cu ultimul paragraf al pag. 59 se începe discuția despre termenii mistică și mistic. Mistică e sinonim cu spiritualitate, p. 59. Multiple înțelegeri ale sferei misticii creștine, p. 60. Protestantismul respinge mistica în general, p. 60, considerând-o un împrumut din păgânism, p. 60, pe când catolicismul o acceptă și o privește ca pe o interiorizare a misterului credinței, dar observă că ea diferă de cea răsăriteană, ortodoxă, p. 61.

Pentru Ortodoxie, „dimensiunea mistică a credinței este una fundamentală, însă ea păstrează totdeauna un caracter esențialmente eclesial”, p. 61. Pentru că teologia mistică începe odată cu Botezul, cu înfierea noastră în Hristos și e o creștere continuă în intimitatea cu Dumnezeu, în Biserică.

Din acest motiv, precizează autorul nostru, „mistica nu se confundă nicidecum cu goana după miraculos și nici cu un psihologism religios sau cu un sentimentalism individualist”, p. 61.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *