Atenția de fiecare clipă
Reclamă la băuturi răcoritoare…iarna? Am văzut două bannere mari, stinghere, în mijlocul câmpului. Iarna, de sărbători, e bine să faci reclamă, pe câmp, la computere sau la televizoare…că e luna cadourilor și nu la băuturi răcoritoare. Le vede cel din mașină pe câmp, se gândește la ele…și îi vine de cumpărat. Timpul de reflecție e până în oraș, până acasă…
Acum e timpul pentru vin fiert, portocale și covrigei cu sare…Cu mai puțină sare. Însă, la sticle, nu există vin pentru fiert…ci doar pentru degustat. Vinul de fiert trebuie să fie mai gros și mai puțin tare, adică băubil. Dar ăsta e doar la țară și la cramă. În supermarket e vinul care sticlește, vinul prin care te uiți…Adică nu e bun de fiert.
Vin fiert pentru nas și mâini și picioare înghețate.
În loc de portocale am nimerit mandarine de nu știu unde. Foarte bune…Mai bune decât portocalele. Cine le-a cules? Cât timp au călătorit până în România? Cât le-a fost de frig până în România?
Mi-a plăcut interviul celui de 32 de ani cu cel de 50 de ani, adică dintre Gâdea și Antonescu, pe Antena 3, de acum câteva minute. Oamenii cu distincție pot…distinge. Restul e…tăcere.
Covrigi cu susan…sau cu sare. Îți poți scrânti dinții în ei, dacă sunt ceva mai tari…Îmi aduc aminte, că atunci când eram mic mergeam după bolindeți, adică după biscuiți, covrigi, mere, în ajunul Nașterii Domnului. Ce strângeam noi în desaga legată de gât…erau cam tari. Și făceam ceai, pentru ca să punem covrigii, cam nașparlii unii, trecuți, în ceai, pentru ca să fie…reconciliere între ceai și covrigii trecuți.
Vremuri și vremi…
Treaba e că colindul nu mai e ce-a fost.
Să vă dăm o mie de colinde gratis? Dacă se supără cineva?
Să vă dăm 50.000 de cărți gratuite, așa, de la noi? Dar cine mai citește astăzi, cărți? Mai bine v-am dat poze…nu?! Asta a fost o glumă!
Anul trecut…și au început din nou, caută lumea starea vremii, zăpada. Nu mai știu cum a făcut Doamna Preoteasă, că a scris un articol intitulat: Spic de iarnă. Adică oamenii așteaptă iarna, iarna vine și… caută: spic de iarnă, spic de iarnă, spic de iarnă, spic de iarnă, de clopoței, de stamine, spic de pufuleți, spic de acadele, spic de baclava, spic de torente, spic de spic, spicuț, spicuțel, spicușor de zăpadă…
Oare chiar așa, toată lumea, să caute într-o neștire inconștientă? Poate că da…Observ o inconștiență cu carul, cu tona.
Cu 4 zile înainte de 6 decembrie 2009…oamenii s-au dat la fund, ca nu cumva să ne laude la 3 ani de blogging, dar, mai ales, am aflat că am stârnit în ei torente politice. Ca să vezi! Și partida pro și partida contra s-au liniștit după alegeri, acum sunt în perioada de convalescență, după atâta țipat degeaba… și acum vor să le scriem, să le dăm, să facem, că până acum ne-au tratat cu dosul… Pardon! Cu fața întoarsă la spate… Nu e și asta un fel de a fi ne-atent?
Noi suntem foarte atenți la…trenduri. La ceea ce se mișcă în inima oamenilor.
Constatăm.
Ne luăm notițe.
Înțelepciune cu carul, pe gratis, de la tot ce mișcă-n lumea asta…
De ce trebuie să fii atent?
Ca să vezi cearcăne, să vezi lacrimi, să vezi durerile oamenilor, să vezi pe ce mai dă lumea banii, pe ce se mai fumează, fituiește, fluieră viața oamenilor.
La mulți ani și sărbători fericite!
Îmi cer iertare că nu am știut să fiu impostor cu voi.
La anul care vine…pentru că ați ales prost, o să aveți ceea ce ați ales!
Mișcări de stradă.
Greve.
Șomaj.
Țipete.
Urlete.
Răfuieli.
Cu cine facem coaliție?
Învățământul românesc e dus la cimitir, acolo unde s-a dus și spitalul și tribunalul.
Ce ne trebuie nouă oameni deștepți?
Pe cine mai furăm noi?
De ce să nu ne luăm câmpii?
Dar noi suntem oameni decenți, cum să facem așa?!
Avem o decență extrem de indecentă, o frăsuneală, vorba clasicului, o gasteropodă emailată.
Ce vrei tu ca să îți aducă Moș Crăciun?Un tanc…
Dar Moș Gerilă unde s-a dus, că eu munceam de sărbători, când eram tânăr?!S-a dus cu sorcova…și nu s-a mai întors!
La kilometrul 125, via Caransebeș (Fernando de la Caransebeș: singura mea referință muzicală) s-a răsturnat un camion de râs peste un grup de școlari, care traversau strada în mod…regulamentar. Poliția a ajuns la fața locului și investighează…de se cască pe ei. De fapt…Dumnezeu să-i ierte!
Și acum: publicitate, ca să mănânce și gura noastră!
Treișpe-treișpe numărul de SMS, dacă vreți să ne votați, dacă nu acum, cel puțin în reluare…
Să trăiți bine…tot timpul, chiar și noaptea!
Băsescu, (se) luptă pentru voi…de nu mai poate!
România bunului simț…miroase a cantitatea de săpun nespălată!
Tot noi! Ei cu noi și ei cu ei, că tot ăia sunt.
De sute de ani colindele poporului român sunt cântate…și tot neștiute sunt.
Poporul român e un popor ortodox…care nu știe dogma Treimii nici 10% din el.
Noi avem multe culte în România…care sunt ca neghina în lanul de secară.
Rata șomajului e invers proporțională cu viteza luminii de la soare la lună.
La mulți ani!
Când o să ne fie…să ne mai fie!
Acum nu mă aștept ca lucrurile cu mult sens…să pară fără sens! Noapte bună, pământ…oriunde te vei afla sub stele!
Parinte imi place ce scrii. Sa fii iubit!
Să fim iubiți, dragă, să fim iubiți!
Să fim iubiți de cei care ne înțeleg!
Foarte frumoasa trecerea fina de la reclame fara sens la vin fiert, de la amintiri din copilarie la politica, sarbatori si invers; Cel cu „tresipe,treispe” scria zilele trecute pe blogul sau ca daca, prin absurd, soarta l-ar lasa fara condei, atunci ar dicta insa, nu ar renunta la scris; La fel va vad pe Dvs, intr-un astfel de impas, aveti harul de a transfera pasiunea cu care scrieti dincolo de monitor celui care va citeste emotionandu-l.
Prins in valtoarea vietii, obosit dupa atata campanie electorala, satul pana in gat de incertitudini n-am avut timp sa reflectez, cu adevarat, la apropierea Craciunului, insa parfumul mandarinelor si al celorlalte „spicutele” m-au fermecat aducandu-mi aminte de copilarie, de brad, de casa bunicilor, de cum il asteptam pe Mos Craciun, de familie, de dragoste, de tot ceea ce este mai frumos, mai bun, mai bland.
Ce pacat ca nu avem puterea, dar, mai ales, credinta de a ne purta zilnic cu toti si intru toate asa cum ne purtam de sarbatori. Imi place aceasta stare de liniste, de caldura interioara ce radiaza spre exterior si pe care simt nevoia sa o impart, sa o daruiesc din suflet oricui, chiar si politistului care, mai demult, a vrut ma amendeze pe nedrept. L-am iertat.
Domane ajuta!
Domnule Florin la dv., Dumnezeu, a plouat mult har și se pare că de la început, de când erați foarte mic…pentru că am auzit mai rar cuvinte frumoase de la necunoscuți în ultimul timp.
De fiecare dată dv. ne-ați învățat câte ceva esențial.
Vă mulțumim frumos…
Știu articolul domnului Ciutacu, mă bucur că polițistul a devenit uitare…și mă bucur că rezonați profund, ca la început, cu praznicul nașterii Domnului.
Da, știm că trecem în inima și în casele foarte multor oameni prin intermediul muncii noastre online și tocmai aceasta este Evanghelia vestită de noi.
Evanghelia lui Hristos e tocmai ceea ce te pătrunde, ceea ce ajunge la tine, ceea ce ajunge până la tine în mod esențial.
Și dv. ați ajuns până la noi în suflet și nu numai noi la dv.! Vă asigurăm de acest lucru și vă mulțumim pentru că acest lucru se petrece.
Și această transmisie reală spre altul e o relație reală…Începutul unei relații reale…