Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Revelion sincopat

– Te rog să mănânci tot ce ai în farfurie…pentru că altfel te leg de stele…și o să-ți dau teramisu!

Doctorul se opri la ideea legatului de stele…din jurnalul Selenei și trase concluzia (d-aia nu îmi plac mie psihiatrii), că ea ar fi în stare să își omoare fiica. Însă, nici pomeneală! Ea își iubea foarte mult fiica, ca orice mamă inconștientă și posesivă…

Îmi propusesem să scriu lacrimogen. Până să scriu eu lacrimogen, mă gândisem, în mod insistent, la faptul că acum, de revelion, nimeni nu dorește să aibă capul pe umeri, pentru că toți se îmbată…și apoi dorm, iar de praznicul Sfântului Vasile nu cam găsești picior de creștin român la Biserică…

Însă, totuși, să nu generalizăm…. Să ne sincopăm!… De fapt dialogurile de revelion sunt sincopate: nu se spun, în mod accentuat, adevărurile, ci se tergiversează.

Familiile se reunesc…pentru ca să se certe. Șampania, nefiind o modă românească, cred că pierde teren în fața țuicii fierte, a vinului fiert…și a bineînmiresmatului șorici ars cu paie, alături de sare…galeșă și melopeică.

Însă m-am tot gândit, așa, obsesiv, de ce Selena (o, lună plină, cu unduiuri de pleoape!) și-ar scrie gândurile cele mai intime într-un jurnal, când jurnalul e un fel de ascundere de tine, o împopoțonare pentru posteritate cu lucruri care nu te caracterizează.

– Eu am o altă părere, dacă îmi permiți, despre jurnal. Jurnalul personal ești tu cu tine, adică o sinceritate sfidătoare…dar coerentă. Și cred că Selena nu a vrut decât să poetizeze, să ridice la simbol…iubirea pentru fiica ei…sinapsizată cu pofta de un teramisu, de 3 lei, din colț, de la cea mai bună patiserie din lume.

Apropo, știați că Gheorghe Lazăr, pe lângă matematician…era și arhidiacon?

Iar Ovid Densusianu era de părere că criticul literar trebuie să fie un bun psiholog și un cunoscător al vieții și nu al cărților, pentru ca să înțeleagă cărțile.

Cărțile cu foi prea multe
sunt ca durerea în frunte.

Revelionul lui 2010 va avea o lună albastră. Noi trebuie să mâncăm mult, să ne cheltuim banii, să ne îmbolnăvim…și apoi să rămânem faliți. Pentru că 2010 ne va aduce disponibilizări, foame, greve, repercusiunile sociale ale unei politici revanșarde, care dă cu bâta în cap…în loc de bună ziua.

Cine e Selena? Tenul ei măsliniu, ochii ei negrii, mâinile ei, toate, sunt un poem.

Did you like this? Share it:

Previous

Platforma online: Teologie pentru azi

Next

Secolul al 20-lea a fost un secol al suficienței

2 Comments

  1. [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=0AbOeybKUxI]

    Multe bucurii şi împliniri vă doresc în anul care vine.

    La mulţi ani!

  2. Mulțumim frumos, doamnă Maria…și toată binecuvântarea noastră!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén