Kevin Van Aelst resemnifică obiectele minore și le fotografiază.

Hainele devin în privirea lui o inimă anatomică. Cărarea din părul fetei e ca…pulsul inimii de la aparatul de spital. Mărul (cu care am subliniat la un moment dat un articol al nostru), anume cojit, devine un glob pământesc. O amprentă a degetului uman…din sare, sare de bucătărie.

La fel, intrând aici, veți vedea cum dintr-un biscuite poți să faci un ceas, cum oul ochi devine reclamă, cum poți să sugerezi organe umane sau  să confecționezi iluzii reale.

Tocmai de aceea fotografiile sale sunt inventări de universuri artefacturizate, create din diverse lucruri. Treaba e că aceste fotografii sunt, mai întâi, obiecte de artă și apoi devin tablouri fotografiate.

Did you like this? Share it: