Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 24 ianuarie 2010 (Page 1 of 2)

Mistagogia Sfântului Maxim Mărturisitorul (o nouă traducere)

Text greco-român

[scribd id=24311330 key=key-k1sd2vcmem6xsq6sg8n]

Abrevieri pentru surse teologice (1)

AL = Analecta Liturgica (S. Anselmo, Rome)
BBGG = Bolletino della Badia Greca di Grottaferrata
BELS = Bibliotheca Ephemerides Liturgicae, Subsidia
CCOr = ContaCOr, Collegium Orientale Eichstätt und Oriens Occidens e. V., Eichstätt, Germany
DOP = Dumbarton Oaks Papers

ECJ = Eastern Churches Journal
EOC = «Edizioni Orientalia Christiana» (Rome, PIO)
EOrans = Ecclesia Orans
LMD = La Maison-Dieu
Logos = Logos: A Journal of Eastern Christian Studies/Revue des études de l’Orient chrétien
OC = Oriens Christianus

OCA = Orientalia Christiana Analecta
OCP = Orientalia Christiana Periodica
OKS = Ostkirchliche Studien
PIO = Pontificio Istituto Orientale (Rome)
POC = Proche-orient chrétien
SA = Studia Anselmiana (S. Anselmo, Rome)
SL = Studia Liturgica
SOC = Studi sull’Oriente cristiano
TS = Theological Studies

*

A
AASOR Annual of American Schools of Oriental Research
AB Anchor Bible
ABR Australian Biblical Review
ADAJ Annual of the Department of Antiquities of Jordan
AGJU Arbeiten zur Geschichte des antiken Judentums und des Urchristientum
AGSU Arbeiten zur Geschichte des Spätjudentums und Urchristentums
AJSL American Journal of Semitic Languages and Literature
AJT Asia Journal of Theology

ALGHJ Arbeitum zur Literatur und Geschichte des hellenistchen Judentums
AnBib Analecta Biblica
ANET Ancient Near Eastern Texts, 3rd edn., James B. Pritchard, ed. (Princeton, 1969).
ANRW Aufsticg und Niedergang der römischen Welt
ASNU Acta Seminarii Neotestamentici Upsaliensis

ASOR American Schools of Oriental Research
ASTI Annual of the Swedish Theological Institute
ATANT Abhandlungen zur Theologie des alten und Neuen Testaments
ATD Das Alte Testament Deutsch
ATR Anglican Theological Review
AusBibRev Australian Biblical Review
AUSS Andrews University Seminary Studies
AUSSDS Andrews University Seminary Studies Dissertation Series

B

BA Biblical Archaeologist
BAR Biblical Archaeology Review
BASOR Bulletin of the American Schools of Oriental Research
BAT Botschaft des Alten Testaments
BBB Bonner biblische Beiträge
BBR Bulletin for Biblical Research
BETL Bibliotheca Ephemeridum Theologicarum Lovaniensium

BETS Bulletin of the Evangelical Theological Society
BFCT Beiträge zur Förderung christlicher Theologie
BGBE Beitrãge zur Geschichre der biblischen Exegese
BHS Biblia Hebraica Stuttgartensia
BI Biblical Interpretation
Bib Biblica
Bib Tod Bible Today

BiberOr Biblica et Orientalia. Rome: Biblical Institute Press.
BibRes Biblical Research [also BR]
BibRev Bible Review
BibSac Bibliotheca Sacra [also BSac and BS]
BibThBul Biblical Theology Bulletin
BibTod Bible Today
BJRL Bulletin of the John Rylands Library
BJS Brown Judaic Studies

BKAT Biblischer Kommentar: Altes Testament
BL Bampton Lectures
BN Biblische Notizen
BR Biblical Research
BS Bibliotheca Sacra [also BibSac]
BSac

BSC Bible Student’s Commentary
BSNTS Bulletin of the Studiorum Novi Testamenti Societas
BST Basel Studies in Theology
BST Bible Speaks Today

BTB Biblical Theological Bulletin
BWANT Beitrage zur Wissenschaft vom Alten und Neuen Testament
BU Biblische Untersuchungen
BZ Biblische Zeitschrift
BZAW Beihefte zur Zeitschrift für die alttestamentliche Wissenschaft
BZNW Beihefte zur Zeitschrift für die neutestamentliche Wissenschaft

C

CAT Commentaire de l’ Ancien Testament
CBC Cambridge Bible Commentary
CBQ Catholic Biblical Quarterly
CBQMS Catholic Biblical Quarterly Monograph Series
CC Communicators Commentary
CEB Commentaire Evangélique de la Bible
CGSTJ China Graduate School if Theology Journal

CIL Corpus Inscriptionum Latinarum
CJT Canadian Journal of Theology
CPh Classical philology
CSR Christian Scholar’s Review
CTJ Calvin Theological Journal
CTM Concordia Theological Monthly
CTR Criswell Theological Review
CurTM Currents in Theology and Missions

D
DOTT Documents of Old Testament Times. D. Winton Thomas, ed. New York: Harper & Row, 1958.
DR Downside Review
DSB Daily Study Bible

E

EB Études Bibliques
EBib
EBC Expositor’s Bible Commentary
EJ Evangelical Journal
EJT European Journal of Theology
EphTL Ephemerides Théologiques et Lovanienses
EQ Evangelical Quarterly [also EvQ]

EstBib Estudios biblicos
ETL Ephemerides Theologicae Lovanienses
ETRel Études Théologiques et Religieuses
EvQ Evangelical Quarterly [also EQ]
EvT Evangelische Theologie
EvTh
Exp The Expositor
ExpT Expository Times
ExpTim

F

FCI Foundation of Evangelical Interpretation Series
FN Filologia Neotestamentaria
FOTL Forms of Old Testament Literature Series
FRLANT Forschurgen zur Religion und Literatur des und Neuen Testament
FTS Frankfurter theologische Studien

G

GraceTJ Grace Theological Journal
GTJ
GRBS Greek, Roman and Byzantine Studies

H

HAR Hebrew Annual Review
HAT Handbuch zum Alten Testament
HBT Horizons in Biblical Theology
HebAnnRev Hebrew Annual Review
HeyJ Heythrop Journal

Herm Hermathena
HS Hebrew Studies
HSMS Harvard Semitic Monograph Series
HTR Harvard Theological Review
HTS Harvard Theological Studies
HUCA Hebrew Union College Annual

I
IB Interpreter’s Bible
IBS Irish Biblical Studies
ICC International Critical Commentary
ICS Illinois Classical Studies

IDB Interpreter’s Dictionary of the Bible
IDBS Interpreter’s Dictionary of the Bible Supplement series
IEJ Israel Exploration Journal
Int Interpretation
Interp.
ISBE International Standard Bible Encyclopedia, revised
ITC International Theological Commentary
ITQ Irish Theological Quarterly

J

JAAR Journal of the American Academy of Religion
JAOS Journal of the American Oriental Society
JBL Journal of Biblical Literature
JBLDS Journal of Biblical Literature Dissertation Series
JBLMS Journal of Biblical Literature Monograph Series
JBR Journal of the Bible and Religion
JECS Journal of Early Christian Studies
JETS Journal of the Evangelical Theological Society

JJS Journal of Jewish Studies
JNES Journal of Near Eastern Studies
JNSL Journal of North West Semitic Languages
JNWSL
JQR Jewish Quarterly Review
JPS Jewish Publication Society
JR Journal of Religion
Jrel
JSJ Journal for the Study of Judaism
JSJSup Journal for the Study of Judaism Supplement
JSNT Journal for the Study of the New Testament
JSNTSS Journal for the Study of the New Testament Supplement Series

JSOT Journal for the Study of the Old Testament
JSOTSS Journal for the Study of the Old Testament Supplement Series
JSS Journal of Semitic Studies
JTC Journal for Theology and the Church
JTS Journal of Theological Studies
JTSA Journal of Theology for Southern Africa

K
KAT Kommentar zum Alten Testament

L
LD Lecta Divina
LouvStud Louvain Studies
LXX The Septuagint

M
MC Modern Churchman
MGWJ Monatsschrift für Geschichte und Wissenschaft des Judentums
MT Masoretic Text

N

NCB New Century Bible
Neot Neotestamentica
NESTTR Near East School of Theology Theological Review
NGTT Nederduits Gereformeerde Teologiese Tydskrif
NICNT New International Commentary on the New Testament

NICOT New International Commentary on the Old Testament
NIDOTT New International Dictionary of Old Testament Theology
NIGTC New International Greek Testament Commentary
NovT Novum Testamentum
NovTSup Novum Testamentum Supplements
NTS New Testament Studies
NTT Nederlands Theologisch Tijdschrift

O

Ost Ostkirchliche Studien
OTL Old Testament Library Commentary Series
OTM Old Testament Message Series
OTS Oudtestamentische Studiën
OTSWA Oud Testamentaise Werkgemeenschap in Suid-Afrika

P
PEQ Palestine Exploration Quarterly
PRS Perspectives on Religious Studies
PTR Princeton Theological Review

R
RB Révue Biblisque
RBen Revue Benedictine
RBPh Revue belge de philologie et d’histoire
RdQ Revue de Qumran
RefRev Reformed Review
RelSRev Religious Studies Review
ResQ Restoration Quarterly

RevExp Review and Expositor
RHPR Revue d’histoire et de philosophie religieuses
RivBib Rivista Biblica
RSciRel Recherches de Science Religieuse
RSR Recherches de science religieuse
RTP Review of Theology and Philosophy
RTR Reformed Theological Review
RvExp Review and Expositor

S
SBLDS Society for Biblical Literature Dissertation Series
SBLMS Society for Biblical Literature Monograph Series
SBLSP Society for Biblical Literature Seminar Papers
SBT Studies in Biblical Theology
SCO Studi classici e orientali
ScriptTheol Scripta Theologica
SE Studia Evangelica
SEÅ Svensk Exegetisk Årsbok
SecCen Second Century

SJLA Studies in Judaism in Late Antiquity
SJOT Scandinavian Journal of the Old Testament
SJT Scottish Journal of Theology
SN Studia Neotestamentica
SNTSMS Society of New Testament Studies Monograph Series

SNTU Studien zum Neuen Testamen und seiner Umwelt
SR Studies in Religion
SSN Studia semitica Neerlandica
ST Studia Theologica
StudBT Studia Biblica et Theologica
StVTQ Saint Vladimir’s Theological Quarterly
SWJT Southwestern Journal of Theology

T
TA Tel Aviv
TB Tyndale Bulletin
TBC Torch Bible Commentaries
TDNT Theological Dictionary of the New Testament
TDOT Theological Dictionary of the Old Testament
Theol Theology
ThR Theologische Rundschau
TLZ Theologische Literaturzeitung

TNTC Tyndale New Testament Commentaries
TOTC Tyndale Old Testament Commentaries
TRev Theological Review
TrinJ Trinity Journal
TS Theological Studies
TSK Theologische Studien und Kritiken
TU Texte und Untersuchungen
TynB. Tyndale Bulletin
TynBul
TZ Theologische Zeitschrift

U
USQR Union Seminary Quarterly Review

V
VC Vigiliae Christianae
VetChr Vetera Christianorum
VT Vetus Testamentum
VTSup Vetus Testamentum Supplements

W
WBC Word Biblical Commentary
WEC Wycliffe Exegetical Commetary
WMANT Wissenschaftliche Monographien zum Alten und Neuen Testament
WTJ Westminster Theological Journal
WUNT Wissenschaftliche Untersuchungen zum Neuen Testament

XYZ
YNER Yale Near Eastern Researches
ZAC Zeitschrift für Antikes Christentum – Journal of Ancient Christianity
ZAW Zeitschrift für die alttestamentliche Wissenschaft
ZDMG Zeitschrift der Deutschen Morganländischen Gesellschaft

ZDPV Zeitschrift desdeutschen Palästina-Vereins
ZKG Zeitschrift für Kirchengeschichte
ZNW Zeitschrift für die neutestamentliche Wissenschaft
ZNTW
ZTK Zeitschrift für Theologie und Kirche

CV-ul Prof. Dr. Remus Rus

Nume şi prenume:   RUS REMUS

Data şi locul naşterii: 1 ianuarie 1942, Braşov, România

Cetăţenie: română

Stare civilă: căsătorit, 1 copil

Adresă de contact: Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Bucureşti, Str. Sf. Ecaterina nr. 2, 040155, Bucureşti, e-mail: remusrus@gmail.com, telefon: +40-21-335 61 17; Fax: +40-21-335 41 83

Studii:

1955-1960 – Seminarul Teologic din Caransebeş

1960 – bacalaureat

1960-1964 – Institutul Teologic din Sibiu

1964 – Diploma de licenţă

Specializări:

1964-1969 – studii doctorale / doctorat în istoria religiilor,  la facultăţile:

Facultea de Teologie, Universitatea din Bucuresti

Oxford University, Anglia

Université de Sorbonne – Paris, Franţa

Heidlberg, Germania.

Locul de muncă actual şi funcţia: Profesor doctor, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Bucureşti

Titlul ştiinţific: Profesor universitar doctor

Experienţa profesională:

– 1969-1975 documentarist, redactor şi traducător în cadrul Serviciului de Relaţii Externe al Patriarhiei Române.

– din 1975 – prezent  – Profesor universitar doctor,  Universitatea din Bucureşti

– din februarie 1990 Profesor asociat al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti până în 2002

– 1997–1998 – expert prezidenţial pentru probleme religioase. Palatul Cotroceni.

– 1998 – 1999 – Visiting professor, Chicago University, St. Vladimir’s Orthodox Theological Seminary; Holy Cross Theological Seminary, Boston, SUA.

– 1999- 2000 – Consilier, Ministerul Culturii şi Cultelor

– profesor asociat Catedra UNESCO, Universitatea Bucureşti din 2000

– profesor asociat la Universitatea de Teatru şi Film „I.L. Caragiale” din 2000

Membru al asociaţiilor profesionale:

Membru de onoare al Institutului de cercetări filosofice al Academiei Române

Limbi străine cunoscute: Engleză, Franceză, Germană

Experienţa acumulată în alte programe naţionale/internaţionale::

– Implicat în diferite programe UNESCO

– Membru în programul „Cercetare de excelenţă 2006”, modulul trei cu tema: Implicaţii ale religiilor asupra securităţii în contextul extinderii Uniunii Europene.

Alte competenţe:

Redactor şef al revistei „Studii Teologice” din noiembrie 2006.

Coordonator al colecţiilor: Orizonturi spirituale – Editura Enciclopedică şi Historia Religionum – Univers Enciclopedic.

LISTA LUCRARI PUBLICATE

Lucrări:

Elemente ale dogmei întrupării în învăţătura Bisericii Ortodoxe Etiopiene, în ,,Ortodoxia”, an.  XXIV, 1972, nr. 2, p. 213-217;

Scrierile sacre ale marilor religii, în “Ortodoxia”, an. XXV, 1973, nr. 1, p. 66-82;

Poziţii creştine faţă de religiile necreştine, în “Ortodoxia”, an. XXV, 1973, nr. 2, p. 264-276;

Funcţia preoţiei în marile religii, în ,,Ortodoxia”, an.  XXV, 1973, nr. 4, p. 553 -567;

Noţiunea de sacrificiu în marile religii, în ,,Ortodoxia”, an.  XXVI, 1974, p. 185 – 201 ,

Consideraţii asupra concepţiilor biblică şi mesopotamiană despre creaţie, în GB, an.  XXXIX, 1980, nr. 6-8, p. 524-534;

Iisus Hristos în gândirea indiană, în ST, an.  XXXIII, 1981, nr.5- 6, p. 436-445;

Salcia: simbolul morţii şi al vieţii, în GB, 7-9/1984, p. 537-545.

Sensul şi semnificaţia termenului “religie” în marile tradiţii religioase actuale, în GB, an. XLIV, 1985, nr. 10-12, p. 684-697;

Evanghelia după Toma sau un exemplu timpuriu de contextualizare a învăţăturii creştine, în GB, an.  XLVII, 1988, nr. 3, p. 87-119;

Teorii privind originea religiei Vechiului Testament, în GB, 1-2/1990, p. 80-90.

Premise antropologice pentru un dialog interreligios, în „Biserica Ortodoxă în Uniunea Europeană. Contribuţii necesare la securitatea şi stabilitatea europeană”, Editura Universităţii Bucureşti, 2006.

Marutha de Maipherkat despre Sinodul Ecumenic de la Niceea (325), art. în „Omagiu Părintelui Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică”, Cluj-Napoca, 2007, p. 465-475.

Cărţi de autor

R. Rus, Concepţia despre om în marile religii, Teză de doctorat în GB, an.  XXXVII, 1978, nr. 7-8, p. 715-915 (şi în extras), 204 p.;

Îndrumări Misionare. Manual pentru Institutele Teologice (în colaborare), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1986.

Istoria religiilor.  Manual pentru Seminariile teologice, Bucureşti, 1991, 348 p. (în colaborare cu Pr. Conf. Alexandru Stan);

Istoria filosofiei islamice, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, 344 p.

Sf. Irineu din Lugdunum, Demonstraţia propovăduirii apostolice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001.

Învăţătura tainică a lui Iisus cel înviat către Toma Apostolul, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.

Dicţionar enciclopedic de Literatură Creştină din primul mileniu, Editura Lidia, 2003.

Patericul Sfântului Grigorie Dialogul, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2007.

Religie şi Securitate în Europa secolului XXI Glosar de Termeni, în colaborare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007.

Traduceri în limba engleză:

The Reformed Church in the Socialist Republic of Romania, Bucharest,1976;

The Romanian Orthodox Church and the Church of England (în colaborare cu Pr. Conf.  Alexandru  Stan), Bucharest, 1976;

The Divine Liturgy of St. John Chrysostom, edited by the Romanian Orthodox Patriarchate, Bucharest, 1977 (ediţie bilingvă);

Virgil Cândea şi C. Simionescu, Witnesses to the Romanian Presence on Mount Athos, Bucharest, 1979;

Mihai Fătu, The Romanian Church in North–West Romania during the Horthy Occupation, Bucharest, 1985;

Wilhelm Nyssen, The Flame of Salvation. Frescoes of the Orthodox Church of St. John the Baptist, Ferentari, Bucharest, 1987;

The Romanian Orthodox Church, Bucharest, 1987;

The Fiftieth Anniversary the Interconfessional Theological Conferences in Romania, Bucureşti, 1988;

Faithfulness and Renewal, Bucharest, 1989;

The Cathedral of the Diocese of Roman, Editura Episcopiei Roman şi Huşi, 1990 s.a.

Traduceri din limba engleză:

Nicolae Arseniev, Descoperirea vieţii veşnice. Introducere în credinţa crestină, Bucureşti, 1991, 125 p. (în colaborare),

V. Lossky, Introducere în teologia ortodoxă, Bucureşti, 1993. Retip. Sofia, Bucureşti, 2006;

Nicolae Arseniev, Mistica şi Biserica Ortodoxă, Bucureşti, 1994, 184 p.;

Hermann Oldenberg, India Antică. Limba şi religiile ei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995.

Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1995.

W. Wright, Istoria literaturii creştine siriace, Editura Diogene, 1996.

Billy Graham, Pacea cu Dumnezeu, trad. În colab. cu prof. dr. V. Talpoş, Editura Porto-Franco, Galati, 1997, 271 p.

Lars Thunberg, Omul şi cosmosul în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1999.

Arhiepiscopul Chrysostomos al Etnei, Smerenia în tradiţia patristică ortodoxă, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2002.

Constantin Cavarnos, Sfinţii martiri Rafael, Nicolae şi Irina din Lesvos, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2003, 131 pag.

Flori din Deşert. Pilde despre smerenie, ascultare, pocăinţă şi iubire ale sihaştrilor creştini din vechime. Alese şi traduse din greacă de I.P.S. Arhiep. Chrysostomos al Etnei, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2003.

Arhiepiscopul Dmitri, Împărăţia lui Dumnezeu. Tâlcuire duhovnicească la Predica de pe Munte, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2003.

Arhiepiscopul Dmitri, Minunile Mântuitorului Iisus Hristos, Editura Institutului Biblia şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2004.

Arhiepiscopul Chrysostomos al Etnei, Pocăinţa în tradiţia patristică ortodoxă, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004.

Arhiepiscopul Chrysostomos al Etnei, Ascultarea în tradiţia patristică ortodoxă, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004.

Arhiepiscopul Chrysostomos al Etnei şi Părintele James Thornton, Iubirea în tradiţia patristică ortodoxă, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004.

Sfinţii Stâlpnici: Simeon, Daniel, Luca şi Alipie, în colaborare, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, sub tipar (2008).

Sinaxarul ortodox în limba greacă

Viețile Sfinților pe fiecare zi, pe scurt, în limba greacă. Intrați aici.

Cărți de cult ortodoxe în limba rusă

Aici pentru pagina sursă.

Акафистник (PDF, 4.6 мб)

Богослужебное Евангелие (PDF, 7.3 мб)

Богослужебный Апостол (PDF, 39.1 мб)

Жития всех святых (PDF, 9.6 мб)

Иерейский молитвослов (PDF, 21.8 мб)

Ирмологий (PDF, 38.5 мб)

Канонник (PDF, 9.6 мб)

Кормчая (PDF, 16.8 мб)

Крещальная литургия (PDF, 11 мб)

Минея общая (PDF, 75.6 мб)

Минея праздничная (PDF, 30.4 мб)

Октоих 1-я часть (PDF, 98.4 мб)

Октоих 2-я часть. (PDF, 51.3 мб)

Полный тропарион ч.1-я (PDF, 4.2 мб)

Полный тропарион ч.2-я (PDF, 6.5 мб)

Псалтырь следованная 1-я часть (PDF, 50.2 мб)

Псалтырь следованная 2-я часть (PDF, 68.2 мб)

Служебник аналойный (PDF, 22.1 мб)

Совершение богослужений (PDF, 0.6 мб)

Типикон (PDF, 66.7 мб)

Требник большой (PDF, 64.9 мб)

Триодь постная 1-я часть (PDF, 103.6 мб)

Триодь постная 2-я часть (PDF, 58.3 мб)

Триодь цветная (PDF, 23.9 мб)

Тропарион большой (PDF, 2.1 мб)

Тропарион полный (PDF, 3 мб)

Часослов (PDF, 30.5 мб)

Din cuvânt în cuvânt

E sigur: oamenii înțeleg acele cuvinte pe care le consideră ale lor. Și când trec de limba lor spre alte limbi înțeleg cuvintele englezești, franțuzești, grecești, arăbești ca pe ale lor…și nu ca pe ale englezilor, fracenzilor, grecilor sau ale arabilor. Le înțeleg din punctul lor de vedere, pentru că le altoiesc pe zestrea lor nativă.

Și bine fac! Pentru că nu poți să uiți limba ta ca să o înveți pe alta, ci, pentru totdeauna, limba ta țâșnește din tine, pentru că a fost cea întru care tu te-ai format.

Ajungi să știi că zăpadă e snow (în engleză) dar și neige (în franceză). Numai că tu te-ai bătut cu zăpadă, te-ai aruncat în zăpadă, te-ai dat pe derdeluș în zăpadă…în limba română. De aceea zăpada e mai întâi zăpadă și nu Schnee (ca în germană), după cum Albă ca Zăpada nu e Schneewittchen, ci ca pe românește.

Cei care confundă dicționarul cu corectitudinea lingvistică nu pot să scrie poezie. De ce? Simplu! Pentru că definițiile de dicționar sunt una și, pentru poezie sau în poezie zăpada nu e „precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0° C”, ci ninsoarea e un sărut, o gâză, tu, eu, un biscuite, o insectă, o lecție de reamintire…

Limba mea interioară sporește limba vorbită și limba academică, care nu e tot una cu cea vorbită. Limba vorbită e mult mai complexă ca limba academică, pentru că limba vorbită e limba trăită. Și când trăiești te exprimi în legătură cu celălalt sau cu tine…și nu cu cartea! Cartea te-a învățat cum ar fi…Tu, când vorbești, spui cum este și vreau să fie

De aceea cuvintele sunt pentru tine ale tale și nu, în primul rând, ale limbii române. Și cine are o pronunțată conștiință a posesiei limbii române devine scriitor, fără doar și poate, pentru că vede cum limba română țâșnește din el în mod viu, clar, clarificator…

Limpezim limba română cu fiecare folosire a unui cuvânt într-un context personal, care e altul decât până acum. Observăm cum ea devine foarte permeabilă pentru definirea de sine, tocmai pentru că noi știm să greșim în română, cum știm să și creăm cuvinte în limba română, pentru că o știm foarte bine, îi simțim viul, viața, care trece prin noi…

Nu la fel de ușor e să greșești în limba greacă sau în limba arabă, dacă tu ești român. Ca să știi să greșești în arabă, știind de fapt cuvântul, trebuie să știi foarte multe forme ale unui cuvânt, lucru care ia ani de zile…

De ce învățăm limbi străine? Răspunsul meu e acesta: pentru ca să fim mult mai clari, mai expresivi și mai profunzi în limba română. Alte limbi vin ca să facă, de cristal, cu multe profunzimi, limba ta, în care îți stă viața.

Tocmai de aceea treci din cuvânt în cuvânt și din limbă în limbă…spre tine, spre identitatea ta lingvistică, culturală și teologică în primul rând. Pentru că cuvintele se structurează interior în măsura în care te apropii mai mult, tot mai mult de Dumnezeu și de oameni. Ca să înțelegi fraza ultimă trebuie să fi trecut printr-o mare umilire în limba ta, printr-o mare smerire de gând și faptă, pentru ca să știi esențialul.

Esențialul e acesta: totul îți aparține!

Obelixul, cum s-a scris Septuaginta și Sfântul Epifanie al Salaminei

A se vedea despre viața sa.

Fragment din Tratatul Sfântului Epifanie, Episcopul cetății Constanția din Cipru, despre măsuri și greutăți și numere și alte lucruri care sunt în Dumnezeieștile Scripturi

***

3. În ceea ce privește istoria obelixului[1] ea este următoarea. Obelixul se face așa: (-), fapt pentru care se scrie ca forma numită linie.

Însă în acord cu dialectul atic[2] obelixul înseamnă suliță, adică lance. Și în Dumnezeieștile Scripturi acesta este plasat pe acele cuvinte care au fost folosite de către cei 72 de traducători dar care nu se regăsesc și la adepții lui Aquila sau Symmachus.

Pentru că cei 72 de traducători au adăugat acele cuvinte de la ei înșiși, nu fără sens, ci pentru a fi de mare folos. Pentru că atunci când ei au adăugat cuvinte care lipseau în acelea[3], ei nu au făcut aceasta decât ca să dea claritate citirii, fapt pentru care noi le privim pe ele ca nefiind străine de Sfântul Duh.

Pentru că ei omiteau pe acelea care nu aveau nevoie de repetiție. Însă, atunci când un cuvânt li se părea a fi ambiguu, în momentul când îl traduceau în limba greacă, ei îi făceau un adaos[4].

Acest lucru poate fi surprinzător [pentru unii, care nu îi înțeleg rostul,] însă noi nu ne grăbim să i ne împotrivim[5], ci, mai degrabă, aducem slavă [lui Dumnezeu] pentru faptul, că s-a făcut în acord cu voia lui Dumnezeu, pentru că s-a înțeles ceea ce era sfânt[6].

Pentru că cei 72 la număr[7], de pe insula Farian[8], numită și Anoge[9], din fața Alexandriei[10], au fost incluși în 36 de chilii, câte doi în chilie[11]. De dimineață și până seara ei erau închiși aici și, seara, ei traversau în 36 bărci mici apa și veneau la palatul lui Ptolemeu Filadelful[12] și cinau împreună cu el.

Și dormeau câte doi în cele 36 de dormitoare, în așa fel încât ei să nu poată vorbi unul cu altul, pentru ca să producă o traducere curată[13].

Și astfel s-au bazat pe ei înșiși. Pentru că atunci când a construit cele 36 de chilii/ celule deja menționate, pe insula  aceasta  și a făcut fiecare chilie pentru doi inși, Ptolemeu i-a închis pe ei câte doi, după cum am spus.

Și împreună cu ei[14] el a închis și câte doi tineri slujitori, care să le pregătească hrana și să le slujească întru toate, pentru ca să îi ajute pe traducători.

Mai mult decât atât, el nu a făcut uși la aceste chilii în perete, ci le-a făcut tavane deschise, ceea ce am numi: ferestre în acoperiș.

Și astfel, începând cu dimineața și până seara ei au stat închiși, până au tradus toate [cărțile]. Și fiecare doi inși au dat o carte[15]. Adică vreau să spun că cartea Facerea, facerea întregii lumi, a fost dată de o perecehe [de traducători], Ieșirea israeliților de altă pereche,  Leviticul de o altă pereche și toate celelalte cărți în ordinea lor.

Și astfel, cele traduse de către cei 72 au fost recunoscute ca și cărți canonice[16] iar cei 72 au fost socotiți după numărul literelor alfabetului ebraic.

4. Pentru că sunt 72 de nume de litere [în alfabetul ebraic]. Pentru că cinci dintre ele  au o formă dublă, pentru că k are o formă dublă, cât și m, n, p și s.

Din acest motiv cărțile sunt numărate ca fiind 72, însă sunt 77[17], pentru că 5 [litere din alfabetul ebraic] sunt duble.

Pentru că Rut e unită cu Judecătorii, și ele sunt numărate de către evrei ca o singură carte. Iar prima [carte] a Regilor este unită cu a doua și e numită prima carte[18]. Iar a treia carte este unită cu a patra carte [a Regilor] și e considerată ca o singură carte.

Prima Paralipomenă este unită cu a doua și e numită prima carte. Prima carte a lui Ezdra este unită cu a doua și sunt o singură carte[19].

Și, în acest fel, cărțile sunt grupate în patru pentateuhuri[20] și două sunt pe deasupra, în așa fel încât cărțile [Vechiului] Legământ sunt următoarele: cele cinci ale Legii (…): Facerea, Ieșirea, Leviticul, Numerele, Deuteronomul[21]. (…) Acesta este Pentateuhul, adică cărțile Legii.

Și 5 în versuri (…): Cartea lui Iov, apoi Psalmii, Proverbele lui Solomon, Coheletul[22] [și] Cântarea Cântărilor.

Astfel, un alt pentateuh e numit Scrierile, dintre care unele sunt haghiografe[23], și acestea sunt următoarele: Iosua, [fiul] lui Nun, cartea Judecătorilor și Rut, Prima și A doua Paralipomena, Prima și A doua a Regilor, A treia și A patra a Regilor și acesta e al treilea pentateuh.

Alt pentateuh e [format] din cărțile Profeților (…) cei 12 Profeți formând o carte, Isaia una, Ieremia una, Iezechiel una, Daniel una (…) și așa avem tot pentateuhul profetic.

Dar rămân alte două cărți, care sunt Două ale lui Ezdra, care e socotită ca fiind una și o alta: Cartea Esterei.

Astfel cele 72 de cărți sunt complete după numărul celor 72 de litere ebraice.

Însă există și două cărți poetice, una a lui Solomon, numit: Prea înțeleptul[24] și alta a lui Iisus, fiul lui Sirah și nepot de bunic[25] lui Iisus (…), pentru că bunicul lui se numise Iisus[26], a compus Înțelepciunea în ebraică,  pe care nepotul său de bunic a tradus-o în limba greacă (…) care sunt, de asemenea, folositoare și de folosit, cu toate că nu au fost incluse în numărul recunoscut[27].

Și, de aceea, ele nu au fost ținute în sicriu, adică în chivotul Legământului.


[1] A se vedea nota 13 (În limba engleză: obelisk = semnul grafic reprezentat așa: (- -) sau așa: ( -:- ) prin care se indică un cuvânt dubios în textul unui manuscris. Semnul, sub cele două variante grafice ale sale, se află între paranteze.).

[2] A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Attic_Greek.

[3] În celelalte traduceri/versiuni ale Scripturii făcute de către Aquila, Symmachus etc.

[4] Îl explicau prin adăugare de cuvinte, atunci când îl traduceau în text, lucru pe care îl face orice traducător bine intenționat, cu evlavie față de textele sfinte. Pentru că traducerea Scripturii sau a oricărui text sfânt urmărește o redare cât mai clară a sensului textului, literal și duhovnicesc și nu o redare literală a textului pe care îl traducem.

[5] Să respingem aceste adaosuri, făcute intratext, care sunt lămuritoare pentru înțelegerea credinței noastre.

[6] S-a adus textul sfânt sub ochii publicului cititor, înțelegerea lui clară și nu un text care să fie identic, din punct de vedere literal, cu originalul.

[7] Așa cum îi cunoștea Sfântul Epifanie, pe traducătorii Septuagintei.

[8] Pharian în textul nostru sau Pharos la Milton: http://www.infoplease.com/dictionary/brewers/pharian-fields.html.

[9] Cf. Scrisorii lui Aristea, editată de H. St. J. Thackeray, la Londra, în 1917, în p. 301 a ed. sale. El spune aici că insula era în „partea de nord”, cf. Idem, p. 109. Același lucru îl găsim precizat și în ed. lui Raffaele Tramontano, La lettera di Aristea a Filocrate, Napoli, 1931.

[10] Egiptului.

[11] Chilia din textul englezesc poate fi înțeleasă și ca celulă.

[12] Ptolemeu al II-lea Filadelful [309–246 î. d. Hr.]: http://en.wikipedia.org/wiki/Ptolemy_II_Philadelphus.

[13] An unadulterated translation.

[14] Cu cei doi dintr-o chilie.

[15] Fiecare doi traducători au tradus o singură carte a Scripturii.

[16] Canonical books.

[17] În canonul Vechiului Testament.

[18] A Regilor sau I Regi în canonul ebraic.

[19] Acest amănunt, cf. n. 44 din textul pe care îl traducem, nu apare și în ediția grecească, ci numai în cea siriacă, ediția de față fiind  o traducere în limba engleză a variantei siriace a tratatului Sfântului Epifanie.

[20] Grupuri de cinci cărți.

[21] A doua Lege.

[22] Sau Ecclesiastul. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ecclesiastes.

[23] Descriu vieți de Sfinți.

[24] Adică cartea Înțelepciunea lui Solomon.

[25] Grandson.

[26] Ultimul fragment, de la parantezele rotunde încoace nefiind în ediția grecească.

[27] Al cărților canonice.

Page 1 of 2

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno