Umor de drac
Scrisesem vreo două ore la un comentariu teologic și mai aveam foarte puțin, câteva rânduri… S-a luat lumina! M-am perpelit vreo două ore fără lumină…și apoi a venit lumina. Și am scris cele câteva rânduri în 15 minute. Deci două ore pentru…15 minute.
Ies afară și plătesc întreținerea. Abia ies de la administrator, bag restul în portofel…și se ia din nou lumina. Plătesc internetul, mă plimb, trec alte două ore…Lumina nu vine. Vin acasă și vorbesc cu doamna preoteasă o jumătate de oră la lumânare…ne punem la masă…și se dă lumina, după 3-4 ore de…fără lumină în mijlocul Bucureștiului.
De ce dracul se frichinește atât de mult zilele astea ca să mă enerveze? Da, are un motiv serios! Însă dracul care mă șmotruiește în aceste zile are și umor…Cât timp aștept lumina…ea nu apare. Apare când nu mai am nevoie de ea.
E și asta o lecție de…duhovnicie: nu mai aștepta…decât ceea ce Dumnezeu îți dă fără să aștepți. Altfel te enervezi…și tot nu vine lumina.