Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

O nuvelă dialectală de excepție (scris + audio)

Constantin Stănoiu

Aici, pentru a asculta și a downloada.

Podcastul nostru are 16. 21 minute (lectură și comentariu).

Cum…care muma a bătrână?

Muma a bătrână, soacra babii Florica şi bunica tatii, o bătrânică micuţă şi slabă, adusă de şale ca semnu-ntrebării. Iera bătrââână, bătrââână, până şi Dumnezău, nu numai ia, îi uitasă vârsta.

Muma a bătrână avea pielea feţei şi a mânilor, alb-rozalie, încreţîtă precum scoarţa de copac, micuţă şi gârbovită cum vă spusăi, do’r oichi-n cap, vioi şi limpez’, de-un albastru senin şi clar ca de copil, de su’ pleoapele-i încercănate rămânând tineri şi iscoditori, precum îi iera şi firea. Iera o bătrână curată, şi toată viaţa iei, i-a plăcut să să-mbrace-n ie şi poale albe, cu cătrinţe decolorate de vreme, poate mai bătrâne ca ia, şi-n picioare cu nişte opincuţe mici, din piele de porc.

Vorbea cu-n glas tremurând, sacadat şi subţîre, capu’ tremurându-i neobosît într-o parte şi alta, ca de altfel întregu-i trup firav. Dimineaţa de noapte, ieşea din odaie-mbrăcată, sprijinindu-să în ciumagu’ noduros de alun, cobora încet, cu grijă, cele trei trepte ale scării veichi de lemn, ţînându-să de balustradă.

Străbatea cu paşi şovăielnici şi mici cei câţ’va metri până la gardu’ veichi de ulucă, îşi punea ciumagu’ rezemat lângă ia, îşi rezema mânile pe capu’ scândurilor gardului scund, şi-şi punea bărbia ascuţîtă pe dosu’ palmelor, privind iscoditoare la dial şi la vale .

Trecea câte-un om sau muiere pe şuşa şi-i dadea bună dimineaţa sau bună zîua:

– Să traieşti mumă, să-ţ’ dea Dumnezău sînătate! Or’ dumneta cine ieşti şi de-al cui ieşti?
– Păi… io-s Mărin al Gichii-al lu’ Coteţ!
– Eeei, de-al lu’ Coteţ? Da’…care Coteţ mumă, că nu măi ştiu!
– Păiii…Lionora o chema pe a bătrâna a lu’ tata…

– I-auz’! Ieşti copilu’ Lionorii?
– Nu copilu’, nepotu’! Tata-i copilu’ Lionorii!
– I-auz’! Măi stai, nu pleca, să te măi întreb ceva: Lionora să ţîne bine?
– Ăhăăă, mumă! Ce să să măi ţînă, c-a murit săraca… de treij de ani şi ceva!

– Săraaaca, Dumnezău s-o ierte! De treabă muiere Lionora…
– Io mă duc mumă c-am niscai treabă, să dau de perceptor. Săru’ mâna!
– Să trăieşti mumă, să-ţ’ ajute Dumnezău pe un’e-ai merge!

Muma a bătrână rămânea sîngură, privind din nou la dial şi la vale pe şuşa, do’r o măi trece careva, să măi stea de taină cu iel. Să apropie o fetişcană la vreo zăce-doişpe ani.

– Săru’ mâna mumă!
– Să trăieşti frumuşaţa mumii! Stăi o ţîră să te-ntreb ceva!
– Da mumă!
– Ori cum îţ’ zîce dumneta?
– Nuţa-m’ zîce!

– Eeei, da, Nuţa! Ori de-a cui ieşti mumă?
– A Măriii lu’ Costică al Floarii, m-ai măi întrebat şi ieri!
– Am uitat mumă, că-s bătrână şi uit! Da…dumneta pe cine măi ţîi de bărbat?
– Păi io-s mică mumă. Ăhăăă, mai am până mă mărit!

– Păi să te măriţ’ mumă, să nu rămâi aşa că…nu-i şede bine la o muiere sîngură fără om.
– Ei, m-oş mărita io, da’ nu de-acu’, măi târzîu! Săru’ mâna, plec!

Iote-aşa, cine trecea p’in dreptu’ nost’, sub nici-un chip nu putea scăpa de iscodelile mumii a bătrâne.

Câââtă-i zîulica de mare, muma nu să dezlipea de gard, oprind lumea şi ţînând-o de taină. Nici la masă nu intra-n casă. Îi aducea baba Florica sau mama, câte-o straichină cu mâncare şi-o felie de mămăliga ori turtă, şi mânca pe-o băncuţă din dosu’ gardului, măi mult vărsând zama din lingură pân’ la gură, cu mâna tremurandu-i, da’ cu grije, fără să-i pice  pe haine.

Io şi sor’-mea, văzând-o pe muma a bătrână aşa gârbovită, ne întrebam cum o pune-n tron cân’ o muri.
– În fund o pune da’…tre’ să-i facă măi ‘nalt capacu tronului, să încapă în el, îi zîceam io, ăla deşteptu’, soră-mii!
– Taci bă prostule, cine-a măi văzut mort să stea-n fund în tron? O pune-ntr-o dungă! Băăă frate-meu, da’ prost ieşti mă!
– Proastă ieşti tu, cine dracu-a măi văzut mort să stea-ntr-o dungă în tron!
– Ba-ntr-o dungă!
– Ba în fund!

– Ba-ntr-o dunga!
– Ba în fund!
Până la urmă, ajungeam la păruială, şi iera nevoie de mama să ne  despartă, altoindu-ne câte-o joardă peste cur.

Într-o zî, ne-a dus mama pentru o săptămână la bunicii ăilanţ’, într-un sat vecin. A venit după doo zîle după noi şi ne-a dus acas’: murisă muma a bătrână.

Cân’ am ajuns acas’, în mijlocu’ odăii ale bune di la drum, am văzut pe-o masă, tronu’, care-l ştiam de mult în pod, în care era aşezată, culmea, pe spate, muma a bătrână. Să-ndreptase moartă, cum poate nu mai iera din tinereaţăle iei!

În tindă, rezemat de privor, iera capacu’ tronului, pe care cineva desenase cu văpsa o cruce mare, şi crucea noo din lemn de stejar, pe care iera scris cu litere de-o şchioapa numele iei, Maria, nume pe care nu-l ştiam, şi varsta: 99 de ani.

O ţîră de măi trăia, muma a bătrână facea suta. De ani!

Did you like this? Share it:

Previous

De ce femeia nu e bărbat și de ce bărbatul le are cu explicațiile

Next

Piticu: adevăratul ambasador al României în Rusia

4 Comments

  1. Va multumesc pentru onoarea care mi-ati facut-o, nu numai reproducand povestirea mea, ci si lecturand-o ca un adevarat taran dintr-unul din satele gorjenesti!

    Inca de mic, am fost fascinanat de lumea satului gorjenesc, de graiul specific, de traditiile locale, de portul popular, care din pacate a disparut, de relatiile interumane specifice satului, de cultul lor pentru munca campului, pentru roadele lui, de conceptiile lor sanatoase, de respectul pentru batrani, pentru eroii neamului, de bunul lor simt, care, din pacate, nu se vede pretutindeni si la oras, de dragostea lor pentru animale, pentru pamantul care-i hraneste, de evlavia lor si respectul pentru cele sfinte si cinstirea evenimentelor religioase.

    Satul romanesc este cel in care, de doua milenii, in ciuda navalirii barbarilor de alte limbi, al impunerii fortate in administratie, si vremelnic in biserici a limbilor latine, slavone sau maghiara, a mentinut nealterat graiul romanesc.

    Satul romanesc este cel care a creat, prin minunatii sai rapsozi, adevarate capodopere muzicale folclorice, spre exemplu doinele si baladele noastre, puse pe versuri de o sensibilitate aparte. In toate aceste capodopere folclorice, taranul roman anonim, a stiut ca nimeni altul, sa surprinda dragostea, munca, obiceiurile.

    Parinte, va felicit pentru marele prioiect in care v-ati implicat, si anume, de a strange intr-un mare dictionar, regionalismele specifice fiecarei zone a tarii. Este un proiect deosebit de ambitios pentru volumul imens de munca la care v-ati angrenat, dar tocmai de aceea, dupa finalizarea acestuia, satisfactia dumneavoastra va fi maxima.

    Va urez stimate Parinte, ca tot ceea ce intreprindeti pe linie teologica, literara si artistica, sa fie incununat de succes!

    Inca odata va multumesc pentru frumoasele dumneavoastra cuvinte, ce nu pot decat sa ma onoreze, fiind venite de la un teolog, om de litere,artist, si tot odata, creator de proiecte online, un om de o vasta pregatire multilaterala.

    Va urez o seara frumoasa si o saptamana cu realizari!

  2. Nu, domnule Constantin Stănoiu, pe mine mă onorează sensibilitatea și grija dv. pentru adevărul genuin din ținutul dv.!

    Pentru mine e o cinste frumoasă…ca să vă citesc, pentru că faceți un lucru extrem de autentic: tezaurizați lucrul sublim…dar precar, pe care îl ia valul…dacă nu îl scrii.

    Știu cum se vorbește, cum se simte vorba țărănească în partea dv., pentru că e foarte aproape cu Teleormanul (locul copilăriei mele) și cu Oltul (mama mamei mele).

    Răceala din gât și oboseala de astăzi m-au făcut inapt să fiu și mai expresiv.

    Multe cuvinte îmi sunt proprii pentru că au aceeași albie.

    Și faceți, iarăși spun, un lucru de mare noblețe: salvați autenticitatea limbii dv., pe care alții nu dau trei lei…cum nu dau pe floarea de colț sau pe zimbrul românesc.

    Vă mulțumesc frumos și vă așteptăm să ne delectați cu autentic mereu!

  3. Brindusa

    Felicitari domnului Costache…imi plac mult nuvelele domniei sale.

    …Si felul in care ati lecturat-o mi-a placut, chiar daca sunte-ti racit…

    Insanatosire grabnica!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno
istanbul escort istanbul escort istanbul escort