http://ivanuska.files.wordpress.com/2009/02/picture-012.jpg

Părinte Ioan Usca,

da, paradoxal, nu îmi place când vaca vecinului e stearpă și, cel mai mult, nu îmi place când dă lapte sub cota ei normală.

Mie îmi place ca vaca vecinului să nască câte 10 viței pe an…dacă o duce capul  sau dacă o lasă inima…și, numai privind-o…mă bucur, darămite să îi mai citesc și cărțile, studiile, articolele online.

Nu, nu vă cred un dezaxat…ci un om care nu își ia în serios vocația tot timpul și care face mai puțin decât poate să facă, crezând că, dacă o să facă mai puțin…o să își găsească prieteni mai mulți, printre cei care taie frunză la câini…la nivel online…

Bineînțeles: un raționament defectuos și, când tragi linie, mâine…sau peste 10, 30 de ani…rămân lucrurile pe care…nu le-ai făcut la șto sau nu le-ai făcut cu minimum de efort…pentru minimum de eficiență.

Nu trebuie să aveți vreo îndoială, că nu v-am văzut comentariile la Sfânta Scriptură și că nu am înțeles nivelul lor. Ceea ce Sfinția voastră numiți comentariu scriptural eu numesc arheologizare de date patristice și de informații de dicționar și nu efort de înduhovnicire pentru a înțelege și a comenta Sfânta Scriptură. Adică ați comentat toată Sfânta Scriptură…și nici nu ați început această misiune sfântă…încă.

Iar eu înțeleg, că nu sunt fazan, puterea dv. scriitoricească, cunoștințele dv., ofurile și neîmplinirile, în mare parte comune (că ne învârtim în aceeași arie de slujire și de preocupări teologico-literare) dar nu vă înțeleg…pierderea timpului cu puerilisme.

Da, eu vă văd RSS-urile zilnic și pe ale dv. și la alți o mie…Trec peste ele…se înțelege…cu ochii…că nu stau să mă ocup acum, de fiecare, fir a păr…Și văd că pierdeți timpul cu lucruri care nu vă stau în caracter.

Da, literatura e un debușeu…dar nu e însăși respirația unui preot, dacă, acesta, are vaste și profunde cunoașteri teologice. Eu cred că e foarte logic, nu?! Și Sfinția voastră știți acest lucru…dar vă lăsați furat de valul unui fum de țigară, a unei miștocăreli cu gagiii de la radio sau de la editura aia unde funcționați adesea…și vă pierdeți în sordide lucruri non-caracteristice pentru dv.

Acum eu nu vă moralizez și nici nu vă trag la răspundere, ci vin în întâmpinarea comentariului dv., pentru ca să înțelegeți că nici nu sunteți străin de cotidianitatea mea (adică știu ce lucrați online) dar nici nu mă dau în vânt după ceea ce faceți…pentru că dați un litru de lapte la zi…și nu două vedre, cât vă e ugerul.

La fel stau și  alți ortodocși, ca Sfinția voastră, în ochii mei: logic de evidenți. Eu nu mă uit la ce dă omul din plisc, la ce se crede…ci la ce face. Iar judecata mea e pe ce face…nu pe ce crede el că face

În concluzie: vă privesc realist, tranșant și dureros. Mi-ar fi plăcut să mă îndrăgostesc de persoana Sfinției voastre, ca și de a altor confrați și nu numai, prin ceea ce emană din toți.

Adică pot să iubesc…dar iubesc numai evidențe…nu năluciri.

Vă doresc numai bine…și o să aflați, cu siguranță, dacă se va produce, în mine, vizavi de Sfinția voastră sau de persoanele altora, pentru că acelea au schimbat ceva în ele, o schimbare de optică!

Did you like this? Share it: