Folclor românesc (1)
*
* *
„Dacă nu știi să-ți respecți neamul nu vei învăța niciodată cine ești!”.
(Dorin Streinu)
*
Însemnări din luna octombrie 1997, când am citit mult folclor.
*
Cine n-are dor pe vale
Cine n-are dor pe vale
nu ști’ luna când răsare
și noaptea câtu-i de mare;
cine n-are dor pe luncă
nu ști’ luna când se culcă
și noaptea câtu-i de lungă!
(din Ardeal)
*
Du-te, dorule, nu sta!
Du-te, dorule, nu sta,
și despică cetina,
nu-mi despica inima;
și despică molidu’
nu-mi despica sufletu’.
Du-te, dorule, în lume
să nu-ți mai aud de nume.
(din Suceava)
*
Du-te, dor, cu negura!
Du-te, dor, cu negura,
unde-i badea cu stâna;
du-te, dor, cu negurile,
unde-i badea cu-oile.
De te-o-ntreba că ce fac,
spune-i că de-a lui dor zac!
De te-ntreabă cum trăiesc,
spune-i că mult îl doresc!
(din zona Lăpușului)
*
Peste vârv, peste opcină
Peste vârv, peste opcină
este-o creangă de cetină,
suflă vântul și-o clătină
din vârv până-n rădăcină.
Foaie verde ca nalba,
de m-aș putea rădica,
sus la vârv cu negura,
tăt aș merge și-aș ploua.
Și-aș porni la vremuri grele
pe deasupra mândrei mele
Ș-ap-aș ninge și-aș trăzni
drept în ocolul mândrii.
*
„floricica macului”
*
„Și doruțu’ badiului
nu găsești vorbe să-l spui”.
(„Mi-o trimis badea cuvânt”)
*