Strigături românești (2)
***
„Foaie verde iarbă grasă
Nici cu tine nu fac casă”.
*
Învârtita. Galaonul sau zvâcu.
Balta la șase.
Mânioasa. Deleasca. Brâul.
*
„Foaie verde lobodă
lăsați hora slobodă”.
*
Strigături dialogate:
– Puiule cu ochii verzi,
ce nu vii să mă mai vezi,
lângă mine să mai șezi?
– Bucuros, lele-aș veni
dacă toanta ar pieri!
*
„plâng râsu’ de as’ vară”
*
Mașteră = mamă vitregă.
*
„De-aș mânca frunze de fag,
de-aș bea apă din sfârleag,
tot cânt codrului cu drag”.
*
„Cine n-are dor pe vale
nu știe luna când răsare
și noaptea câtu-i de mare;
cine n-are dor pe luncă
nu știe luna când se culcă
și noaptea câtu-i de lungă”.
*
„Câtă boală-i pe sub soare,
nu-i ca dorul arzătoare;
că dorul unde se pune,
face inima cărbune”.
*
„Așa-mi vine-un dor și-un plâns,
unde-am fost și ce-am ajuns!”.
*
„cât de rău e a dori”
*
„frunză verde măr uscat”
*
„hoț de dor”
*
„ziua plouă, noaptea ninge”
*
„omul dacă-mbătrânește
dorul se călătorește”
*
„se bate cu gândurile
ca apa cu valurile”
*
„De-ar fi lăsat Dumnezeu
ce iubești să fie-al tău.
Dar Dumnezeu a lăsat
ce iubești să părăsești
și să i-ai ce nu gândești”.
*
„Pân’ eram de nu iubeam
unde mă culcam durmiam;
dar acum de când iubesc
n-am cap să mă odihnesc”.
*
„trăbe, bade, să te las”
*
„Cine iubește și lasă
să nu-și poată face casă,
aibă casa cucului
și odihna vântului”.
*
„bătrâni-o-ar frigurile
ca pe mine gândurile”
*
„Șinii strică dragostea
strice-i grâu seceta,
să n-aibă pâne pi masă
și niși sănătate-n casă”.
*
Ruperea unui copac e ca despărțirea a doi oameni care se iubesc.