Inflația de povești care nu ne privesc

Un creator de artă vrea, mai înainte de toate, să își spună povestea. Am înțeles, în definitv, acest lucru.

După aceea înghite poveștile altora. Și orice mare creator de artă știe că povestea lui e una specială, pentru că e una care îi înglobează pe foarte mulți oameni.

Mediul online, televiziunile și presa scrisă ne livrează multe povești neinteresante și adeseori povești în care ne regăsim și noi.

Sunt neinteresante nu pentru că viața unui om nu are nimic să ne spună, ci pentru că nu se privește adâncul experienței unui om ci doar lucrurile colaterale despre el.

Aflăm date despre crime, violuri, escrocherii de tot felul, despre nedreptăți sfidătoare, mereu, continuu…dar ele ne spun foarte puțin din realitatea poveștii noastre.

Tocmai de aceea cred că orice om e dator să își povestească viața sau să și-o transmită, într-un anume fel, mai departe. Însă, la rândul nostru, fiecare suntem datori să transmitem mai departe adevărul pe care alții ni l-au încredințat și care era adevărul lor.

Trebuie să rămână povestea lor pentru esența vieții lor. Și ceea ce trebuie să învățăm din viețile oamenilor sunt tocmai amănuntele general valabile atât pentru generația noastră cât și pentru cele viitoare.