Folclor românesc (1)

*

*             *

„Dacă nu știi să-ți respecți neamul nu vei învăța niciodată cine ești!”.

(Dorin Streinu)

*

Însemnări din luna octombrie 1997, când am citit mult folclor.

*

Cine n-are dor pe vale

Cine n-are dor pe vale
nu ști’ luna când răsare
și noaptea câtu-i de mare;
cine n-are dor pe luncă
nu ști’ luna când se culcă
și noaptea câtu-i de lungă!

(din Ardeal)

*

Du-te, dorule, nu sta!

Du-te, dorule, nu sta,
și despică cetina,
nu-mi despica inima;
și despică molidu’
nu-mi despica sufletu’.

Du-te, dorule, în lume
să nu-ți mai aud de nume.

(din Suceava)

*

Du-te, dor, cu negura!

Du-te, dor, cu negura,
unde-i badea cu stâna;
du-te, dor, cu negurile,
unde-i badea cu-oile.

De te-o-ntreba că ce fac,
spune-i că de-a lui dor zac!

De te-ntreabă cum trăiesc,
spune-i că mult îl doresc!

(din zona Lăpușului)

*

Peste vârv, peste opcină

Peste vârv, peste opcină
este-o creangă de cetină,
suflă vântul și-o clătină
din vârv până-n rădăcină.

Foaie verde ca nalba,
de m-aș putea rădica,
sus la vârv cu negura,
tăt aș merge și-aș ploua.

Și-aș porni la vremuri grele
pe deasupra mândrei mele
Ș-ap-aș ninge și-aș trăzni
drept în ocolul mândrii.

*

„floricica macului”

*
„Și doruțu’ badiului
nu găsești vorbe să-l spui”.

(„Mi-o trimis badea cuvânt”)

*