M-am bucurat mereu să observ (mai bine zis: să contemplu) cum lucrează, cum îi schimbă pe doi oameni căsătoriți harul Sfintei Cununii. Și aceasta, pentru că, la un moment dat, cei doi par a fi doi gemeni, făcuți de o singură mamă, dacă se iubesc, dacă cresc în sfințenie și în înțelepciune.

Încep să semene unul cu altul, atât la exterior, cât, mai ales, la modul interior.

Și văzând această minune înțelegi, întru câtva, ce înseamnă că cei doi devin, cu fiecare zi, una în Hristos Dumnezeu. Înțelegi că transformarea lor lăuntrică e una reală și profundă și că, în același timp, amestecarea sufletească și trupească dintre ei îi duce la o nouă arhitectură interioară și exterioară.

Bineînțeles că nu e vorba de o schimbare fizică radicală. Nu crești cu o jumătate de metru și nici nu îți răsar fire de păr în cap dacă tu ești pleșuv.

Însă e mai mult decât vizibil faptul, că un cuplu căsătorit, care e plin de dragoste și de duhovnicie începe să capete trăsături sufletești comune, care se reliefează și pe trup și dau mărturie despre unitatea lor duhovnicească de netăgăduit.

Did you like this? Share it: