Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Blogway 2.0: de la hiperutilități la comunitate

Blogway, platforma pe care creăm de câteva luni, o platformă de hosting și de blogging românească, cu oameni tineri, s-a fundat pe principiile WordPress-ului american, și a cunoscut permutări multiple, deloc uniforme, cea mai spectaculoasă fiind cea de astăzi, când varianta a doua a platformei oferă posibilități de editare și de manageriere a datelor personale, care concură și chiar depășesc utilitățile WordPress.

Și asta cu numai 24 de lei pe lună.

Poți creea cea mai specializată și multifuncțională platformă de blog, după cum poți hosta o largă bază de date personale la prețuri inimaginabil de mici, având un sprijin continuu din partea managerilor generali ai platformei.

Însă Blogway, în comparație cu WordPress, nu are încă o comunitate online închegată, cu o evidență strictă și netrucată a muncii online a fiecărui utilizator în parte, ci trăim conștiința dispersiei.

WordPress are o comunitate online multinațională, implicit multilingvistică, însă, din păcate, a încurajat pe utilizatorii neperformanți dar manipulatori, adică lichelismul, fapt pentru care comunitatea sa online, deși imensă, nu are o conștiință valorică și a muncii foarte bine definită.

Pentru că o ierarhie a valorilor într-o comunitate ca cea a WordPressului, unde sunt milioane de bloguri personale (mai mult sau mai puțin funcționale sau updatate) ar fi trebuit să aibă o rată a modificărilor în topuri ca la bursă: la fiecare minut topul accesărilor, al importanței valorice, al conținutului implicit al blogului ar fi trebuit să fie altul.

Fiindcă numai astfel încurajezi munca, spiritul creator, concurența loaială, lași pe creatorii online să se remarce sau îi recompensezi și îi admiri pe cei care te popularizează și îți duc faima mai departe.

O platformă online e importantă prin cei care creează și prin calitatea creației, prin cei care întrețin interesul pentru platformă și pentru desfășurarea personală la nivelul interconectivității. Degeaba avem utilități imense, o interconectivitate performantă, dacă nu avem persoane care să le folosească la maximum, într-un mod creativ și spectaculos și să atragă, la rândul lor, persoane de anvergură creativă și nu doar utilizatori la plesneală, care să fure conținut de la alții sau să își facă reclamă erotică sau matrimonială.

Iar noi îi dorim platformei noastre de acum, Blogway, să nu facă aceeași greșeală ca WordPress-ul: să nu renunțe la ideea de prestigiu și de valoare creativă și să încurajeze manelizarea platformei sau grobianismul, pentru că rămâne doar cu grobienii, extremiștii și tinerii cu capul mic.

Și mă explic imediat.

În 2006 eram unul dintre pionierii foarte prolifici (ca și astăzi de fapt) ai WordPressului românesc, care, alături de alții, au atras personalități și oameni de valoare ai României în mediul online sau i-a făcut pe mulți alții să înțeleagă că onlineul e foarte serios și că aici se pot face lucruri de primă mână și că acesta va lua locul, în mod fundamental, culturii tipărite în mod tradițional.

Când noi începeam introducerea culturii hipertextuale în România, a onlineului, televiziunile și presa românească (nu mai vorbim de marea masă a românilor, care nu știu cum să deschidă computerul sau să facă lucruri minimaliste cu el) aveau o concepție extrem de rudimentară despre ceea ce se poate face în acest domeniu.

Însă în nici 4 ani s-a produs o revoluție imensă, în care toate televiziunile, ziarele, radiourile au bloguri și există o comunitate majoră de bloguri personale (nu discutăm valoarea lor…că intrăm pe un teren mlăștinos) și onlineul a ajuns un lucru comun, ca și când ar fi existat de când lumea.

Însă onlineul românesc nu are nici 4 ani…

Iar Teologie pentru azi a asistat în acest timp la moartea multor bloguri, a unor ziare, chiar televiziuni și este un reper al teologiei ortodoxe românești, la care se lucrează continuu și în mod organic, pentru că ne-am asumat un proiect pentru alții, proiect care se identifică cu însăși împlinirea vieții noastre.

De aceea, motivul pentru care am renunțat la WordPress, deși am adus mulți creatori pe platformă prin exemplul și abnegația noastră, a fost unul de principiu: când nu mai ești respectat în sine și când valoarea ta e considerată un pericol și nu o șansă în fața mediocrității, atunci nu trebuie să mai ajuți o platformă, care a transformat o idee nobilă într-o afacere de duzină.

WordPressul este, în momentul de față, o imensă idee nobilă transformată în hârtie igienică de consum public.

Nimeni nu spune că trebuie să facem ceva hiperelitist, în care să eliminăm diversitatea și posibilitățile native minore ale oamenilor.

Însă când încerci să minimalizezi sau să obturezi la nivelul vizibilității o platformă ca Teologie pentru azi, unicat în România și în multe state ale lumii (pentru că onlineul e reperabil…fără să pleci de-acasă și eu vorbesc în cunoștință de cauză), când ea e locomotiva care te publicitează și una dintre mărcile care te definesc la nivel local și nu numai, înseamnă că nu ai viziune și nu îți cunoști interesul, fie el egoist la culme.

De aceea felicităm echipa Blogway pentru noile utilități și pentru promisiunile de viitor și pentru managerierea și atenția continuă, chiar specială, pe care ne-au acordat-o și o rugăm să nu repete greșelile de la case și mai mari.

Avem nevoie și trebuie să construim comunitatea Blogway românească și, de ce nu, internațională, însă pe principii valorice și pe transparență performațională. Dacă cineva dorește să vadă cine e în comunitatea Blogway, ce, cât face, cu cine interacționează, cum se situează valoric fiecare, trebuie să aibă această posibilitate.

Dacă însă gândim o comunitate Blogway în care să ne votăm tot noi, ai noștri, ca în Zelist, în care unul, doi, maxim trei indivizi spălăciți și anoști stau cocoțați în frunte, indiferent de ce și cum scriu, atunci cred că trebuie să rămânem așa cum suntem.

Dar dacă avem curajul să fim performanți și credibili și la nivelul conținutului și al calității conținutului (adică în lucrurile principale) ca în domeniul utilităților și a performanțelor de editare, download și trafic, atunci cred că trebuie să începe să încropim o comunitate, care să se respecte reciproc, pentru ca să fie respectabilă.

Did you like this? Share it:

Previous

Din detaliile experienței

Next

Predică la duminica după înălțarea Sfintei Cruci [2010]

1 Comment

  1. Ce lucruri importante ai punctat in acest articol! Respect si Multumiri pentru aceste randuri.

    Speram ca, alaturi de oameni ca tine, sa putem sa crestem o comunitate deschisa valorii si binelui in Romania. O comunitate care sa se remarce prin deschidere, dar in acelasi timp si prin schimbarile pe care le sustine prin talent si performanta in Romania…in orice domeniu de activitate.

    Multumim!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén