Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş

A vedea

şi

a fi văzut

Vol. I

***

***

2. 1. 5. În limba germană

În limba germană avem verbul sehen* =

I vt. a vedea.

II vi. a se uita la, a se uita după[1].

Blick, -(e)s/-e = privire, la prima vedere [2].

Blicken = vi. a privi, a arunca o privire [3].

Bild, -(e)s/-er =

1. imagine;

2. tablou;

3. fotografie, poză, a fi la curent…[4].

Vision, -/-en = vedenie, viziune [5].

Schauen = vi. = a se uita, a privi [6].

Instantaneitatea privirii este pe deplin surprinsă în ocheadă. Privim în fugă pe cineva, pe furiş. Aruncăm o privire prin odaie înainte să închidem uşa sau, atunci când ne întoarcem după o lungă călătorie, în locurile pe care le-am îndrăgit foarte mult cândva, avem intenţia de a prinde totul în braţele şi în sufletul nostru, de a vedea totul.

Însă prindem prea puţin în privirile noastre datorită marii emoţii pe care o trăim.

Sau alergăm pe un traseu într-o competiţie sportivă şi suntem atenţi doar în treacăt la oameni, flori, copaci, tufişuri, la alte momente neaşteptate.

Când terminăm de alergat, aproape că nici nu ştim dacă am văzut ceva în drumul nostru, pentru că eram concentraţi să facem faţă rigorilor competiţiei.

Privirea în pripă se transformă adesea într-o reconfortantă uitare sau într-o obsesie a-portretizată.

Privirea din spate a cuiva e încărcată şi ea cu multe sentimente. Ori nu poţi să priveşti în faţă acea persoană, ori e mai confortabil să ai cu ea doar o proximitate efemeră.

Întoarcem privirile spre cineva, numai dacă ne dă impresia că trebuie să reţinem acea persoană, semnalmentele ei clare, distincte.

Întoarcem privirea după personalităţile pe care le îndrăgim sau după persoanele care ni se par ieşite din comun pentru ceva anume, după cele care ne atrag, care ne domină sau care ne halucinează privirea la contactul cu ele.

Putem rămâne înmărmuriţi la petrecerea unei catastrofe sau să fugim, privind în urmă, la atacatorii care ne urmăresc.

2. 1. 6. În limba italiană

În limba italiană avem vedére =

v. tr. a vedea, a avea legătură cu ceva, a avea de-a face cu ceva.

v. refl. a se vedea, a se privi [7].

Vedúta =

s.f. vedere, privelişte, perspectivă, imagine, înţelegere, intenţie, scop [8].

Vedúto = adj. văzut, apreciat [9].

Imágo = s.f. imagine, formă [10].

Visióne = s.f. vedere, a lua cunoştinţă, a arăta, a face cunoscut, vizionare, prezentare, viziune, apariţie [11].

Vísta = s.f. vedere, văz, a avea în vedere, a fi aproape, a putea vedea pe loc, a fi cunoscut din vedere, la prima vedere, privelişte, spectacol, a fi de efect, a face efect, frumuseţe, mostră, deschizătură, orificiu [12].

Visuále =

s.f. vedere, privelişte, perspectivă;

adj. vizual [13].

Este foarte incitantă atât discutarea vederii ca reliefare, punere în contact a cuiva cu cineva sau ceva, cât şi vederea ca apropriere marcantă de evenimentul care trebuie vizualizat.

Ambele moduri de diagnosticare a realităţii sunt de partea contactului nemijlocit cu manifestările complexe ale vieţii.

Atunci când dăm indicaţii despre un tablou celui de lângă noi, nu mai există un timp prelungit între transmiterea informaţiei şi receptarea informaţiei, dacă tabloul e şi el de faţă şi dacă cel în cauză înţelege ceea ce îi explicăm.

Mesajul trece într-un timp record în fiinţa celuilalt.

În dezvoltarea duhovnicească a unui credincios, tocmai de aceea Părintele duhovnicesc reprezintă un factor absolut important, pentru că el transmite, în timp optim şi pe înţelesul aceluia, învăţăturile care îl fac pe fiul său întru Domnul să meargă bine în viaţa după Dumnezeu.

Cel experimentat, cel care a făcut experienţa unui lucru, nu îngreunează înţelegerea noastră, ci o simplifică.

Simplificarea înţelegerii şi optimizarea ei sunt două lucruri fundamentale în creşterea noastră ca oameni duhovniceşti.

Punerea noastră în contact cu sursa de viaţă, cu sursa noastră de înţelepţire este tot ceea ce poate face cineva prin efortul său explicativ.

2. 1. 7. În limba engleză

În limba engleză găsim pe see =

vt. a vedea, a zări, a înţelege, a cunoaşte, a trece prin, a primi, a vizita, a consulta, a conduce, a cerceta, a inspecta.

vi. a vedea, a avea vedere, a înţelege, priveşte!, a avea grijă de, a verifica, a se ocupa de, a repara[14].

Sight = s. vedere, văz, privelişte, părere, judecată, obiectiv turistic; mil. cătare, cantitate mare, din vedere; aproape, departe, cât vezi cu ochii, la vedere.

vt. a zări, a da cu ochii de, a observa[15].

View = s. vedere, privire, vizionare, părere, intenţie, la vedere, dat fiind, din cauza, în vedere, pentru a vedea.

vt. a privi, a cerceta[16].

Vision = s. vedere, viziune, concepţie, vis, privelişte, fantomă[17].

Vista = s. vedere, privelişte, perspectivă[18].

Eye = s. ochi, privire, vedere, ureche de ac; vt. a privi[19].

Look = s. privire, înfăţişare, aspect.

vt. a privi, a cerceta.

vi. a privi, a se uita, a arăta, a părea, a îngriji, a se uita în urmă, a căuta, a considera, a vedea, a privi, a aştepta cu nerăbdare, a băga de seamă, a chibzui, a străbate, a se ivi, a ridica ochii / capul, a căuta, a vizita, a respecta[20].

Glance = s. privire, licărire; vi. a privi, a scânteia[21].

Glimpse = s. privire, ocheadă[22].

Image = s. imagine, chip; vt. a imagina, a oglindi[23].

Ecstasy = s. extaz [24].

În engleză, este observabil acest lucru, se dă o importanţă crescută aspectului angajat, instituţionalizat al privirii.

Vizităm pacienţii, avem un obiectiv turistic, inspectăm garnizoana militară din subordine.

Întreaga esplanadă a privirii are un caracter regulat.

Însă nu se uită nici aspectele comune, deplin umane, ca privitul în sus, înapoi, înainte, privirea cercetătoare sau subversivă.

Însă tot acest preambul al discuţiei noastre nu are nicidecum intenţia să subsumeze tot ceea ce se poate spune despre privire şi vedere. A fost de ajuns să atragem atenţia asupra bogatelor semnificaţii ale subiectului nostru.

Pe măsură ce căutam informaţiile lingvistice, am avut impresia foarte marcantă, că orice limbă vine cu particularităţile sale deloc neglijabile şi că multe dintre ele nu au ajuns din limba vorbită şi în limba amprentată ştiinţific de către forurile lingvistice.

Şi cu toate aceste carenţe umane, dicţionarele pe care le-am consultat au reliefat, în mod amplu, problema vederii şi sunt nişte instrumente foarte importante în înţelegerea subiectului pe care îl cercetăm.


[1] Cf. Ioan Lăzărescu, Dicţionar German-Român, Român-German, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2002, p. 310.

[2] Idem, p. 74.

[3] Ibidem.

[4] Idem, p. 73.

[5] Idem, p. 385.

[6] Idem, p. 296.

[7] Roxana Balaci, Dicţionar italiano-român, ed. a III-a, revăzută, Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 2002, p. 697.

[8] Ibidem.

[9] Ibidem.

[10] Idem, p. 286.

[11] Idem, p. 709.

[12] Ibidem.

[13] Ibidem.

[14] Andrei Bantaş, Mic dicţionar Englez-român, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, p. 546-547.

[15] Idem, p. 564.

[16] Idem, p. 693-694.

[17] Idem, p. 695.

[18] Ibidem.

[19] Idem, p. 216.

[20] Idem, p. 359.

[21] Idem, p. 260.

[22] Ibidem.

[23] Idem, p. 303.

[24] Idem, p. 195.

Did you like this? Share it: