Cuvintele grecești existente în traducerea noastră au fost transliterate numai pentru ediția de față…

***

Capitolul 6

1. [Și] aveți grijă, [ca] dreptatea voastră să nu o faceți înaintea oamenilor pentru ca să fiți văzuți [de către] ei! Căci dacă, într-adevăr, nu [faceți așa], nu aveți[1] plată [miston] de la Tatăl vostru, Care este în ceruri.

2. Astfel, când faci milostenie [eleimosinin], nu suna din trâmbiță înaintea ta, după cum fac ipocriții/prefăcuții/fățarnicii [i ipocriti] în sinagogi și pe străduțe/ulițe, pentru ca să fie slăviți de către oameni!

Adevărat vă spun vouă: și-au primit plata lor[2].

3. Dar tu, [când] faci milostenie, să nu cunoască stânga ta ce face dreapta ta,

4. pentru ca milostenia ta să fie în ascuns/în taină [en to cripto]! Și Tatăl tău, Care vede în ascuns[3], îți va reîntoarce[4]/răsplăti ție.

5. Și când vă rugați [prosefhiste], nu fiți ca ipocriții/fățarnicii, care iubesc [faptul, ca] în sinagogi și în colțurile străzilor, să stea rugându-se, pentru ca să fie văzuți [de către] oameni! Adevărat vă spun vouă: și-au primit plata lor.

6. Dar tu, când te rogi, intră în camera ta lăuntrică/tainică [ton tamion su] și închizând ușa ta, roagă-te Tatălui tău în ascuns/în taină! Și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va reîntoarce/răsplăti ție.

7. Și rugându-vă, nu spuneți aceleași cuvinte din nou și din nou/ nu bolborosiți multe cuvinte [mi vattaloghiste] ca păgânii. Pentru că ei cred, că în multa vorbire a lor [ti poliloghia afton][5] vor fi ascultați.

8. De aceea, nu vă asemănați lor! Căci cunoaște Tatăl vostru [pe cele de] care aveți nevoie [mai] înainte ca voi să I le cereți Lui.

9. Astfel, în acest fel să vă rugați voi: „Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău!

10. Să vină Împărăția Ta! Să se facă voia Ta, ca/precum în cer [așa] și pe pământ!

11. Pâinea noastră zilnică/de fiecare zi [ton epiusion] dă-ne-o nouă astăzi!

12. Și ne iartă nouă datoriile/greșelile [ta ofilimata] noastre, precum și noi iertăm datornicilor/greșiților[6] noștri!

13. Și nu ne duce pe noi întru ispită [pirasmon], ci salvează-ne/mântuiește-ne/scapă-ne [rise imas] de cel rău/viclean [apo tu poniru]. [Căci a Ta este Împărăția și puterea și slava în veci! Amin[7]]”.

14. Căci dacă iertați oamenilor păcatele lor, vă va ierta și vouă Tatăl vostru, Cel ceresc!

15. Iar dacă nu iertați oamenii, nici Tatăl vostru nu vă va ierta păcatele voastre.

16. Iar când postiți [nistefite], nu fiți triști ca ipocriții/fățarnicii, căci ei își urâțesc fețele lor  pentru ca să le arate oamenilor că postesc! Adevărat vă spun vouă: și-au primit plata lor.

17. Dar tu, [când] postești, unge capul tău și fața ta o spală,

18. pentru ca să nu arăți oamenilor că postești, ci Tatălui Tău în ascuns/în taină! Și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va reîntoarce/răsplăti ție.

19. Nu vă strângeți vouă comori pe pământ, unde molia [sis] și rugina [vrosis] le distrug/le nimicesc și unde hoții/tâlharii le sapă/le dezgroapă și le fură!

20. Ci adunați-vă vouă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug/nu le nimicesc, și unde hoții/tâlharii nu le sapă/nu le dezgroapă și nici nu le fură!

21. Căci unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.

22. Luminătorul trupului este ochiul. Astfel, dacă ochiul tău este sănătos/sincer [aplus], întregul tău trup va fi luminat[8]!

23. Dar dacă ochiul tău este rău/viclean [poniros], [atunci] întregul tău trup va fi întunecat. Astfel, dacă lumina [aflată] în tine este întuneric, cât de mare este întunericul!

24.  Nimeni nu poate să slujească la doi domni! Pentru că, fie pe unul îl va urî și pe altul îl va iubi, fie pe unul îl va avea în inimă și pe altul îl va disprețui. Nu puteți să slujiți și lui Dumnezeu și lui mamona/banului/averii [mamona].

25. Pentru aceasta vă spun vouă: Nu vă îngrijorați/neliniștiți pentru sufletele voastre, ce veți mânca [și ce veți bea], nici pentru trupurile voastre cu ce vă veți îmbrăca! Nu este sufletul mai mult decât hrana și trupul [decât] îmbrăcămintea?

26. Priviți la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu strâng în hambare, și Tatăl vostru, Cel ceresc, le hrănește pe ele! Nu sunteți voi mai prețioși [decât] ele?

27. Și cine dintre voi, care se preocupă de asta, poate să adauge înălțimii lui un cot [pihin ena]?

28. Și despre îmbrăcăminte de ce vă îngrijorați/neliniștiți? Priviți/învățați de la crinii câmpului cum cresc! Nu se trudesc, nici nu torc[9]!

29. Și vă spun vouă, că nici Solomon, în[10] toată slava lui, [nu] s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia[11].

30. Iar dacă iarba câmpului, [care] astăzi este iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, nu cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor [oligopisti]?

31. Deci nu vă îngrijorați/neliniștiți[12], spunând: Ce mâncăm? sau: Ce bem? sau: Ce îmbrăcăm?

32. Căci pe toate acestea le caută păgânii! Căci cunoaște Tatăl vostru, Cel ceresc, că aveți nevoie de toate acestea.

33. Ci căutați, mai întâi, Împărăția [lui Dumnezeu] și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă.

34. Astfel, nu vă îngrijorați/neliniștiți în [ziua de] astăzi, pentru că [ziua de] mâine se va îngrijora/neliniști [de cele ale] ei! Ajunge zilei răutatea [cachia] ei.


[1] Nu avem o formă de viitor, ca în ed. BOR 1988, ci un indicativ prezent activ.

Pentru că plata pentru faptele bune este imediată, atâta timp cât simțim în noi harul lui Dumnezeu și multă bucurie și pace, lucruri care se vor permanentiza în noi dacă ne ocupăm continuu cu fapta virtuoasă.

[2] După cum milostenia adevărată e plătită de Dumnezeu cu har, milostenia făcută de ochii lumii e plătită cu slavă deșartă. Și ambele, cu alte cuvinte, își primesc plata pe loc, imediat, în mod instant.

[3] În ascunsul, în taina inimii noastre.

[4] Milostenia, fapta bună tăinuită, păstrată în taină.

[5] Datorită faptului că se roagă mult…vor fi ascultați…

[6] Care au greșit față de noi.

[7] Fragment existent în MGK (Dioti Su ine i Vasilia che i dinamis che i doxa is tus eonas. Amin) și inexistent în GNT, și care apare în ed. BOR 1988.

[8] Va fi plin de slava Sa, de lumina Sa.

[9] Se referă la faptul de a toarce lâna.

[10] Cu.

[11] Dintre crinii câmpului.

[12] Nu stați toată ziua cu panica, cu îngrijorarea, cu neliniștea că nu aveți cele ale existenței zilnice.

În ed. BOR 1988, la v. 25, e: „nu vă îngrijiți”, fapt care poate fi înțeles ca o indolență față de viața cotidiană, ca o nepăsare față de ceea ce se petrece cu noi.

Însă aici Domnul nu ne spune să nu ne îngrijim pentru ziua de astăzi și de mâine, ci să nu ne neliniștim, să nu nu ne focusăm doar pe grija pentru existență și să uităm să trăim o viață duhovnicească, o viață sfântă.

Did you like this? Share it: