Despre inadaptarea lui Mircea Dinescu la ritmul orchestrei de goarne

E drept: fotografia e ca și cum ai pregăti o știucă la proțap…Și la fel stă treaba și cu literatura. Că nu se pricepe la ea, așa, orice săltăreț…care nu știe să țină ritmul…decât megalomanic și singur, în iarna de revelion…în mijlocul unor negustați și nemâncați cântăreți din goarnă…

De revelion, par exemplu, dacă nu mă enervez manelistic puțin, așa, cât o gură de palincă…e ca și cum n-aș fi intrat în 2050…

Și când vine vorba de distracție…în loc de revelion să ai televizor, mai bine ai online…te dai puțin cu Toma Caragiu, mai asculți trei hituri…și ți-ai făcut amuzamentul de unul singur…

Sau, dimpotrivă, rugăciune la miezul nopții, asceză, priveghere…că a doua zi…sfințenie ți se cere. După cum ți se cere…și când auzi artificii sau lăutari în capul tău…sau la vecinul de lângă…

Doar puțin respect…dacă se poate! Când treceți prin fața crucilor Martirilor…o reverență, un gând bun, o rugăciune, o închinăciune…Doar ceva…fior…când treceți pe lângă crucile acelora, prin care a trecut glonțul.

Iubirea nu e doar…lov

Depinde când afli acest lucru…

Mi se înfipsese o înserare în retină…da, chiar atunci, când întunericul se așternea peste lumină!

Acest urs panda e literat…de aceea nu e un cârnat.

A se citi, bineînțeles: un ratat

Cine e el…cel care nu ne privește?!

Adică nu e…băiat rău. E de-al nostru…Adică coruptibil

Însă pare…fioros, nu?!…

P-asta n-am înțeles-o…dar am pus-o între celelalte hieroglife…

Unde sunt comentatorii de-altă dată, care ghiceau izvodul…până și-ntr-o lacrimă de fată?!

De fată mare

A se reține!

Adică, infractori, din toate țările, uniți-vă?!

Sau mita bună…e ca promovarea pe mutește?!!!

Într-o țară ca România, unde mita, nepotismul, slugărnicia și pupincurismul, au fost tăiate de la rădăcină în ultimele două mandate prezidențiale, a vorbi despre lucruri care nu există e un pretext…rupt din context.

Vorba vine: noi să fim mai proști decât până acum…că are cine să ne fure!

Toate sunt într-o rână

Toate stau într-o…râmă.

Adică publicitatea…e mama vânzării lucrurilor proaste.

Însă cine nu bea apă plată de la Intercontinental de 1000 de lei paharul…nu are noroc la loto.

Să nu spuneți că nu v-am spus!

Fără golani! Doar ger…și resturi de afișe…

Golanii s-au transformat în mâncători…de miere…

Publicitate! Un borcan cu miere de 950 gr., cu miere naturală…costă 20 de lei, dacă îl sunați pe domnul Adrian Crăiniceanu la telefonul: 0767. 65. 19. 12. E pe bune! Nu e nicio glumă.

Să avem și noi ceas…ca-n rândul lumii…

Însă fiecare folosește ceasul de la telefonul mobil…

Asta e: o diversitate plurimorfă!

Atențiune! Dacă mănânci etnobotanice…o să dai de…spital…și de morga…și apoi…de cimitir.

La fel dacă mergi cu capul gol…când crapă pietrele

Astăzi am văzut doar câțiva care nu confundau iarna cu…vara

Când teatrul bate criza…nimeni nu vede decât becuri…

Să zică cineva ceva și cu cap în online, vă rog frumos!

Am la feeduri nasoale…de casc.

Să mai scrie, doamnă dragă, cineva și ceva pentru oameni!

Eroii sunt cei care au murit…pentru ca noi să fim aceiași

E JAB sau JAR?

Prefer: jar mănânci…dacă vii borțoasă la mine acasă!

Însă: spuneți de-ajuns violenței împotriva femeilor și a copiilor!

Și, odată cu mine, mai erau trei inși…care fotografiau…aceeași ipostază…Diferența însă între mine și cei trei era că eu mă născusem la circa 30-40 de ani după nașterea lor.

Se prea poate ca ei să se fi bucurat…

Eu când văd minciuna galantă care înconjoară sărbătorile noastre…rămân consternat…

Tocmai de aceea poți să minți poporul cu televizorul…pentru că noi ne uităm la beculețe…când Hristos a venit în iesle, pentru că nu a avut loc de atâta iubire

Și iarăși o cruce semnificativă!

Prea semnificativă

Numai că nu e dată când să fie lumină afară și să trec pe-acolo și să mă închin…și să nu se uite oamenii mirați (?????!!!!)…că fac gestul creștinesc cu pricina…

Dacă aș scuipa crucea asta…sau dacă aș drăcui-o…cred, la fel, că din 200, mi-ar zice ceva contondent maximum 10…

Spitalul…arată bine pe afară, foarte bine…după refacere…

Medicii au fost renovați interior?

Adică: nimic despre Mircea Dinescu!

Mai mult despre: goarne, plictiseală, zăpușeală, impozitul anual, taxa pe valoarea improvizată, mâncare neexpertizată, grozăvie, armonie, fandaxie…

Să aveți noapte…prelungă!

Mie îmi plac oamenii care mă drăcuie printre dinți…din entuziasm

Titlul nu are nici în clin și nici măcar în mânecă…de-a face cu fotografiile!

El e o litotă.

El e un eufemism.

El e o ipocrizie.

Fotografiile sunt niște poze frumoase.

Când oamenii n-au casă…conștiința noastră e foarte liniștită…

Când lumea stă-ntr-o parte…cineva trebuie să stea drept…Adică mai mulți, foarte mulți…

Fumul de mici e ca fumul de slove,
te adoarme printre marove,
te îndulcește ca epitetu-noptat,
pe blocuri el șade…atât de ratat…

Biserica rusă…e plină de români

Sau e o poveste despre o lume care moare…și rămân doar zidurile

Nici nouă nu ne vine să credem (da, nu ne vine!), că o să fugim după credincioși, cum fugim acum după sponsori

Noi nu privim înalt, noi privim timorinzi,
noi nu vedem decât ziduri unde sunt oglinzi,
noi nu vedem chipuri…decât dacă iese ceva
noi n-avem Dumnezeu…decât pentru a-L uita

Unii respectă, ceea ce alții înjură cu oportunism

Să privești drept…chiar dacă te doare spatele!

Pe scurt: e bine să ai poeți mari…ca țară…și tu să nu știi nicio boabă din ei…Adică e de bon ton (tonul e un pește…la fel ca semitonul) să fii mai puțin deștept decât șoriciul porcului pe care l-ai mâncat…

Cu cât arătăm mai prost…cu atât mai bine

Pentru că civilizația începe de la nesimțirea cu care îi tratezi pe oameni.

Salvați ursulețul panda…de pe strada Gabroveni! E și el un urs ca tot românul

Când nu se vede nici urmă de șine, nu e bine să faci un restaurant într-un cartier unde totul se prăbușește la voia întâmplării?!

Timpul lui Eminescu

Noi îl iubim pe Mihail Eminescu…dar tot ce ne-a rămas de la el e în paragină…

Noi Îl iubim pe Mihail Eminescu…dar habar avem ce-a scris…

Noi Îl iubim pe Mihail Eminescu…pentru că o să mergem în ianuarie 2011 la el la mormânt…

Însă, dacă un vandalizator mută mormântul lui în noaptea asta…la care mormânt mai mergem?

Noi îl iubim…așa cum ne iubim pe noi: cu indiferență sagace

Și știți de ce nu-l iubim? Pentru că nu avem mai nimic în comun cu el

Atenția e debordantă

Atenția e ceva care, adesea, se trece cu vederea…și de aceea vezi că te calcă mașina pe verde.

Atenția e cea care scrie din experiență, adesea pentru oameni oligofreni la detalii.

Atenția e mai mare ca observația. Observația e fulgurantă…pe când atenția e un ochi mereu vigilent.

Atenția e privirea în inimă…ca să vezi ce mișcă pe-acolo…și de ce