Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Părintele Petru Moga: preotul român cu care nu mi-e rușine

Nu, nu îl cunosc personal!

L-am văzut pentru prima dată pe Trinitas TV…și mi-a sărit în ochi imediat…și acum e pentru a doua oară când îl văd în spațiul public…

Însă e de ajuns pentru ca să îmi dau seama cine este

Și titlul articolului de față…se traduce astfel: Mă bucur să vorbesc cu un astfel de confrate…care nu încearcă să îmi vorbească din cărți…pentru că îmi vorbește din sine. Au trecut cărțile și viața prin sine și de aceea are coerență discursul său…

Cel mai adesea preoții noștri au o limbă de lemn…de nu se poate…enervantă la culme…pentru că nu știu să se raporteze la public, la cel pe care îl au în față. Nici măcar nu își dau seama că sunt penibili

Într-un fel vorbești la catedră, altfel la amvon, altfel online, altfel la televizor, altfel la spovedanie, altfel în tramvai, altfel la masă, altfel între doi ochi, altfel în pat…Dacă nu știi asta în mod instinctiv…și încerci să ai aceeași morgă pretutindeni…tocmai de aceea indispui, oamenii nu te vor cu ei la masă…sau la TV…pentru că nu știi ce glas să adopți…

Iar Părintele Petru Moga se pare că a fost un lider de an pe bune…nu contrafăcut…pentru că asta se observă și după 30-40 de ani de la terminarea facultății…

Îmi place diversitatea tematică și oratorică pe care o adoptă, flerul și atenția sa, cuviința sa…și mai ales experiența frumoasă, impunătoare pe care o are și care țâșnește de sub pojghița de delicatețe cu care s-a prezentat în cele două apariții TV.

Am reținut, în mod esențial: un copil înfiat după alți 5…și 5000 de oameni, la Câmpina…în noaptea de Paști, care așteaptă 10 minute în tăcere…împărțirea luminii…

Generația sa piere…mai devreme sau mai târziu…în mod natural…

Se lasă noapte…

Cine însă îi ia locul…cu o prezență de spirit și mai accentuată, și mai realistă, și mai dinamică?

Did you like this? Share it:

Previous

Epilog la lumea veche [I. 3]

Next

Cine te poartă în el

2 Comments

  1. Ana

    Felicitari pentru aceasta superba emisiune!

    Inca mai sunt oameni in aceasta tara care sunt dornici de a vedea romani de valoare, de a asculta cuvantul sincer si venit din suflet…ne-am saturat de superficialitate si „rating”.

    Generatia sa nu trebuie lasata sa piara, impreuna suntem mai puternici…

    Noi, cei din urma trebuie sa-i ducem cuvantul mai departe…

    Nu e totul pierdut!

  2. Se vede clar ca parintele Moga incearca sa nu categorizeze, ci sa vada intregul prin parte, si partea prin intreg, si sa mearga chiar si dincolo de impartirea si despartirea lor: („Citi oameni, atitea fericiri”, desi definitia fericirii doar din punctul de vedere al” sufletului „lor e destul de partiala; eu cred ca se poate merge si mai departe prin a spune ca aflarea implinirii abia atunci incepe a se trai cind ajungi sa intuiesti cu partea de sus a inimii ceea ce simti ca suflet; dar e un analist fin cind ochii sai stravad din opacitatea din noi; incepe sa intrezareasca aceasta diversitate a realitatii umane simple abia atunci cind afirma:”aceleasi perceptii, alta traire”, dar nu merge mai departe; m-as fi bucurat sa stiu ce vrea sa spuna prin aceasta.

    2. Pr. Petru Moga vede holistic si, in acelasi timp, stie ca nu poate articula din ce are omul ca intreg-aceasta o gasim la Sf. Grigore de Nisa in Viata lui Moise.

    3. Constientizeaza ca preotimea ca taina nu e inteleasa si respectata de noi.

    4. Interesanta intilnirea dintre pr. Arsenie Boca si cuceritoarea framintare a sufletului sau! Taina saruta taina si se pleaca Izvorului netainuit! Faptul ca par. Arsenie nu tolera sa i se vina cu plinsete simandicoase la marturisire dovedeste ca stia de un alt secret: nu te poti tamadui cind te savurezi si evaporezi doar ca elan mistuit de emotii si strafulgerari evanescente ce vin si revin pe aceleasi cai: mergi mai departe cu puterea Sfintelor Taine din sinul Bisericiisi; astfel te impartasesti de partea tare a darurilor Duhului. Neprecupetit dar sa vezi supeficialitatea aceasta din umanul din noi!

    5. Partea cu inmormintarea Pr. Arsenie nu ma surprinde: ce face altceva oare Sfinta Liturghie? Despre acelasi lucru ati vorbit si Sf. -Voastra de tataia ce v-a crescut.

    6. Comentariul cu umbrele luminoase de pe chipul lui Hristos aparind pe coperta „Restaurarea lui Hristos” (am copia) e excelent. Sfintul Maxim Marturisitorul trateaza despre vointa in Ambigua si adevereste uimitor cum sentimentalismul te „handicapeaza”. Mi-a strafulgerat prin minte si imaginea din povestile romanesti a imparatului care cu un ochi plinge si cu unul ride:ochiul sufletesc plinge, dar mintea stiind de Numele lui Hristos si taina mintuirii prin El ride. Excelent!

    7. Argumentele despre invatamint, iubirea de copil ce te cere ca adevar unic, faptul ca trebuie sa facem totul cu ceea ce depinde de noi, autenticitatea si tainuirea semenelui in inima preotului la spovedanie, mersul impotriva generalizarilor, spontaneitatea discursului, verva cuvintului, totul m-a bucurat la Parintele.

    8. Multumim plecate !

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén