Dor de blog 7. Despre temperatura vremurilor
Anonimatul online, furtul intelectual, lipsa de creativitate, tăcerea invidioasă, nonapetența pentru dialog, extremismul pietist, senzaționalismul perpetuu sau teologia melanjului, în continuare, sunt unele dintre anti-virtuțile onlineului ortodox și în 2011.
Vedetele ortodoxe (din anii precedenți) au început să se odihnească…sau să se reorienteze.
Mihail Neamțu s-a apucat de politică și de televiziune. E băsist…Și așa o să-i rămână numele! Scrie rar, cu un limbaj de rumeguș presat și numai pentru a face lobby pentru noua speranță intelectualistă…
Danion Vasile a intrat în amorțire…Singurul subiect după luni de zile, același: De ce nu sunt canonizați Sfinții care au suferit în închisorile comuniste din România? În rest…pauză teologică…Coerență, profunzime, căutări teologice nule.
Savatie Baștovoi s-a apucat de televiziune…și a uitat scrisul online, între noi fie vorba…care nu a fost niciodată unul serios ci pentru ca să își publiciteze micile cărți spre a fi vândute…N-a mai scris din 26 ianuarie 2011, în care zi a scris trei rânduri despre un atac terorist.
*
Dar, ca și ceilalți, e băiat bun…pentru că nu face nimic serios…în afară de faptul de a fi vedetă ortodoxă.
Vedetismul ortodox = un nume mai mare decât opera-ți mică sau inconsistentă, indiferent dacă în foaie sau online.
Și te fac vedetă ortodoxă alți ortodocși, cărora nu le pasă, la modul serios, nici de Biserica, nici de teologia și nici de viața ortodoxă românească, pentru că încurajează impostura, lipsa de proiect, lipsa de vocație teologică ca lucruri bune, viabile în mediul scriitoricesc și online.
Și încurajezi vedetismul ortodox sau creația de ochii lumii prin faptul că nu o sancționezi.
Cum?
Ne mai cumpărând cărțile și ne mai citind blogurile acelor autori, care nu se zbat continuu pentru teologie, pentru credință, pentru luminarea altora.
*
Cristian Bădiliță: mai mult romano-catolic sau baptist…decât ortodox. Scrie rar…pentru ca să nu își deprecieze potențele…
Laurențiu Dumitru: două-trei cărți mici…scris nesemnificativ la nivel online…dar e „stimat” pe Facebook la fiecare fotografie pe care o pune și fotografia e comentată aprig, vijelios…
Răzvan Ionescu…a intrat și el în tăcere…Din noiembrie 2010 nu a mai scris nimic și a scris numai trei rânduri despre ÎPS Bartolomeu Anania, la moartea acestuia, pe 31 ianuarie 2011…
Petru Pruteanu a început să se autodeziluzioneze…și nu mai scrie mai nimic…
***
Scrie însă constant, pertinent Mihnea Măruță, pe când Ortodoxia tinerilor are un avânt formidabil…
Concluzie: vedetele pier…creatorii de online rămân…
Dacă nu te duce conștiința și nici larghețea de inimă…te lași de a face bucurii altora.
*
Cel mai interesant însă e modul în care „mediul online” se poziționează față de Teologie pentru azi.
Cititorii noștri au devenit RSS-iști, cei mai mulți avându-ne în Google Reader. Pentru că dăm întregul text la RSS mulți consideră că nu mai e nevoie să vină pe pagina noastră, să ne comenteze, să dialogheze cu noi…dar tot ceea ce noi creăm e citit și analizat cu atenție.
Suntem ascultați și copiați…crezuți și apreciați…dar nimeni nu mai vrea să ne-o spună direct…ca nu cumva să se vadă diferența dintre ei și noi…
Observăm asta din modul în care se schimbă creațiile unora…din cuvintele și frazele pe care alții le au în articole sau predici…din modul în care ni se întoarce dorsalul…după ce ni se mănâncă hrana…pe care o dăm, de altfel, cu dragă inimă.
După 50 de cărți editate online, asudate de noi și dăruite gratuit…nimeni nu a vrut să comenteze ceva de bun simț…la vreuna din ele…
Absolut nimeni…
Văzând că ne continuăm bunul simț de a dărui altora din ale noastre…„cititorii noștri” nu mai vor să ne downloadeze nici cărțile…
Dacă pachetul despre asumpționiști, într-o noapte, a fost downloadat de 212 ori iar cel despre înmormântarea ÎPS Bartolomeu Anania a fost downloadat de 218 ori…ultima noastră carte a bătut toate „recordurile” până acum: Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă (vol. 1) [adică mai urmează și alte volume din această serie] a fost downloadată, din 31 ianuarie 2011 până în 5 februarie 2011 doar o singură dată…și, la fel: în noaptea de după uploadarea ei online.
Nu mai vin ziua să ne descarce lucrurile…ci noaptea, după miezul nopții, ceea ce înseamnă, totuși, ceva, fără ca să fii medic…
Dacă am fi scris tâmpenii, lucruri neverificate, tendențioase, extremiste, fără grija la adevăr, fără dragostea de adevăr și fără conștiință teologică…aș fi zis.
Am fi avut o doagă lipsă la cap…și de aceea oamenii nu ne vor.
Însă, paradoxal, dacă aș fi pus pagini din cărțile patristice traduse de către alții la Sofia ca Război întru Cuvânt sau dacă aș fi luat toate știrile senzaționaliste și le-aș fi pus la mine pe platformă ca Saccsiv aș fi avut un mare succes (adică ceva de care mie mi-e rușine de rușinea lor)…din furt intelectual și din colportare de lucruri pentru care nu m-aș fi muncit deloc, pe care le-aș fi luat de-a gata…
Dar dacă publicului ortodox, care are racordare online, îi plac hoții, proștii și extremiștii…înseamnă că îi plac lucrurile neseriose, că votează cu ele și că nu are nevoie de ceva original, de asudare continuă, de inteligență, de bun simț, de dăruire, de experiență duhovnicească ci de pierderea timpului.
Așa că, dacă teologii șomează…iar credincioșii iubesc scandalul și pornografia nu trebuie să ne mai mirăm că nu avem colecții patristice, aghiografice, istorice, liturgice în limba română, ci le împrumutăm pe ale ereticilor catolici sau protestanți.
*
Însă în timp ce ortodocșii pierd vremea…eterodocșii precupețesc timpul…Tot mai multe bloguri neoprotestante infuzează blogosfera. Sunt puțini…dar stau de vorbă…Se fac și ei că se ocupă cu teologia…dar sunt tot la fel de „teologi” ca și ortodocșii…
Numai că sunt prea vizibili…deși sunt prea puțini…
Ceea ce ei fac se numește prozelitism online…și nu ai cum să le contrabalansezi oferta decât dacă ai o ofertă de 10 ori mai mare.
După plecarea noastră din WordPress, baptiștii au rămas regii topului…iar contraoferta ortodoxă e lamentabilă, adică inexistentă pentru perfidia baptistă: e formată din extremiști ortodocși anonimi, șterși…ca Saccsiv, un fost pușcăriaș, sau Apologeticum, un mirean sau un monah într-o mănăstire moldavă.
Pe când teologii ortodocși sunt prea smeriți sau incompetenți ca să scrie online, teologi baptiști, romano-catolici, greco-catolici, adventiști, penticostali, mormoni etc., cu funcții de conducere și cu influență, cu studii mai mult sau mai puțin serioase se impun online, se fac că fac teologie, sunt prezenți și nimeni nu le poate contesta prezența.
Numai că noi nu am înțeles lucrul fundamental (O, înțelegere a ortodocșilor decalată cu 50 de ani!) că viitorul nostru ca Biserică se formează aici, în online, și că cei care vor fi creștinii ortodocși de mâine sunt cititorii noștri de azi, fiii și nepoții lor…și de aceea ne tot îndurerăm atâta…scriind despre ce trebuie să facem și nu facem.
La televiziune nu poți citi cărți…dar din online poți downloada cărți.
Dacă noi dăm cărți pe gratis și nu le mai vor…cum se vor duce atunci să caute cărți la bibliotecă, când ei nu știu să descarce cărțile sau nu le vor când sunt în ochii lor, la un clic distanță de ei?
Foarte bine: nu le vor pe ale noastre ci le citesc doar pe ale altora!
Atunci unde e înțelepciunea, experiența, viața înțeleasă de la alții?
Unde se scrie această experiență ortodoxă online…de n-o găsim deloc?
*
Starea vremii…e tăcută.
Murim de frig tăcând ca proștii.