Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

La mine îndrăgostirea e pe fiecare zi

  1. Dragoș Bucurenci protestează împotriva lobotomizării memoriei bucureștene. Ultimele zile ale Pieței Matache. Și asta, pentru că avem „aceeaşi inconştienţă, aceeaşi incultură, aceleaşi metode de răufăcător care se fereşte să acţioneze la lumina zilei, acelaşi pumn în gura celor care îndrăznesc să protesteze, acelaşi dispreţ faţă de lege”.
  2. Mihai Bendeac, chiar dacă nu a învățat încă să scrie cu diacritice (dar o să își dea silința…face și omul tot ce poate) le înjură de mama focului și e împotriva etnobotanicelor ăstora, care ne invadează România. Și noi suntem la fel! Adică, nu! Adică suntem împotriva lucrurilor care se trag pe nas, se înfig în vene sau se rumegă…și te halucinează la nervii capului.
  3. Ca să vezi: Manafu „a dat de bani” și și-a cumpărat notebook Appel! Chestia e că e doar reclamă pentru a se vinde produsul. Tu gândește-te mai bine dacă e cool să dai 6100 de lei pe ceva…care peste un an va fi la jumătate de preț. Problema nasoală e aceea: Manafu va scrie tot la fel de prost…și dacă și-a luat MacBook Air 13. Garantez asta!
  4. Mircea Badea spune nu lui Red Bull, pe premisa…că dacă ești bou, cică…nu poți să ai aripi. Așa că a băgat de azi „prohibiție totală” (scrie mă, cu diacritice și atent!)…ceea ce e foarte bine…I-ați scris lui Arhi o scrisoare de complezență?…
  5. Mariana Ciutacu ne spune că noi și egiptenii ne pricepem la exaltarea…căreia nu știm ce îi urmează. Iar democrația când nu e consolidată, când nu e o realitate de facto „e un concept gol. O minciună în care bieții egipteni cred. Gogoașa plină cu aer. Din care se pregătesc să muște, după atâta așteptare. Democrația impusă de armată…”. Da, ne învecinăm la exaltare și speranțe prost gestionate…de care profită alții.
  6. Zaza e o realitate rară în sfera creatorilor de online români. E scriitoarea care face literatură din orice. E femeia care scrie despre tot ce te aștepți mai puțin…fără ca să știi trei lucruri reale, non fictive, despre ea. Astăzi despre valentine: „Înăuntru. Valentini şi Valentine uşor burtăverde, dar cuviincioşi. Plecaţi la Sinaia la căderea nopţii fără îndoială pentru că oferta locală de divertisment are şi ea limite. Balinezul de la spa, rămas singur după ce balineza şi-a luat lumea în cap: întoarce-te, doamna, susură româneşte în urechea dreaptă. Docilă, doamna îşi mută torticolisul nord – nord-est. Prin găuricea mesei de masaj high-tech, un soi de moucharabieh potrivit în dreptul nasului, se vede un castron de sidef în care cineva a trântit un virulent potpuriu Ikea”. Dacă îi citești articolele ai aceeași senzație: literatură pentru literatură.
  7. Cristian Șuțu face politică chiar și când îndrăgostiții își cumpără prezervative…El nu iartă nimic! Face chiar și fotografii când trebuie…
  8. Blogatu, adică Marius Ovidiu Călugaru mă întreabăce să mai scrie el pe blog? Întrebarea e alta: când scrii tu pe blog? Spre exemplu scrie și tu ceva despre medicină…că zici că ai făcut…sau că ai fi student…Scrie ceva din studiile tale bogate…Uimește-ne și cu altceva decât cu faptul că ai devenit membu PNL. Pune camera pe tine și spune despre câte articole, cărți ai citit sau scris. Uimește-ne cu desăvârșire! Și, cu siguranță, asta se va întâmpla…
  9. Cristian China cunoaște bătăile de mic copil…Și, din acest motiv, ne spune că e diferență doar de imagine între ce se practică acum în școli…și ce făcea el, când era mic: „Diferența dintre bătăile dintre elevi din școală de acum 30 de ani și cele de acuma este una ce ține de market share, dacă îmi permiteți. Și zic asta și din punct de vedere al pieței căreia o astfel de bătaie i se adresează (pe vremuri nu se dădea la TV și nici nu exista YouTube, deci știau de clinci câteva zeci de oameni), al audienței pe care TV-urile o fac cu niște știri din această categorie (cred că nu vă imaginați că se dau astfel de știri pentru că se vrea îndreptarea păcătoșilor) și din punct de vedere al funcționării ireproșabile al acestui gen specific vremurile pe care le trăim, și anume, cu voia dumneavoastră, citizen journalism. Căci și copilul ăla de 11 ani căruia mama i-a cumpărat telefon cu cameră și care filmează bătaia și o pune pe net intră în această categorie, atâta vreme cât publicul belește ochiul la ce a citizenjournalismat el”. Adică facem jurnalism fără finalitate…dacă păcătoșii rămân tot sandilova. Atunci să-l desființăm de jurnalism…dacă e bun doar de pierdut timpul!
  10. Georgiana Mocanu e împotriva gardurilor înalte (și noi!). De aceea scrie: „N-am înţeles niciodată la români împrejmuitul ăsta exagerat al casei, de ca şi cum casa ar fi o forăreaţă şi nu mă refer aici la casele cu un gărduţ firesc, uman- ca să zic aşa, ci la viloanţele alea în curtea cărora nu poţi vedea – nu c-ai avea ceva de văzut sau te-ar interesa, ci pur si simplu. În puţinele ţări străine pe care le-am vizitat n-am văzut aşa ziduri garduri”. Și dă exemplul unei Biserici (după imagini: ortodoxă), care are ziduri bătătoare la ochi…Deci și esteticul contează…pentru oameni simțiți…Unii ar spune că nu mai contează nimic
  11. Ruxandra Cesereanu și revoluția: „În decembrie 1989, am fost exaltată, frenetică, tulburată: asistam la un catharsis în toată legea. La începutul lui 1990 am devenit intrigată în faţa viespăriei politice, a disensiunilor, ranchiunilor, frustrărilor, violenţelor tutelate de regimul Ion Iliescu. Am avut parte de un al doilea catharsis în perioada 22 aprilie-13 iunie 1990, când a avut loc acest ritual de graţie numit fenomenul Piaţa Universităţii. Cred şi ştiu că atunci mi-am dobândit conştiinţa morală. Datorez, prin urmare, enorm, fenomenului Piaţa Universităţii 1990. Atunci s-a născut în mine analista mentalităţilor, raisonneurul memoriilor despre închisorile şi lagărele comuniste, pasionata de variantele interpretative ale revoluţiei din decembrie 1989 şi mai ales radiografa unei ţări neclare, confuze, blamabile adesea. Am lucrat cu pasiune şi empatie la cartea mea despre suferinţele în închisorile comuniste; am lucrat ca o justiţiară la cartea despre decembrie 1989. Dar mai ales am lucrat cu o constantă amărăciune la cartea despre imaginarul violent al românilor”. Prin asta mi-a răspuns la întrebarea (mulțumesc frumos!): de ce are un așa imaginar violent. Pentru că a cercetat prea mulți violenți…și a ajuns prea aproape de subiect…
  12. Eu mă îndrăgostesc pe fiecare zi…cu succes deplin. Îndrăgostire tot mai mare de Dumnezeu, de oameni, de cărți, de scris cărți…De aceea zic că e bine să te îndrăgostești pe fiecare zi de ceea ce îți place cel mai mult…și îți face bine. Însă, fără etnobotanice și Red Bull.
    Did you like this? Share it:

    Previous

    Carte prostă, prețuri mari

    Next

    Seducție…și urmări…

    4 Comments

    1. In primul rand vreau sa-ti multumesc ca mi-ai calcat pragul casutei mele virtuale si in al doilea rand, vis a vis de zidul ala din preajma bisericutei… mi se pare lipsit de caldura si cum bine spunea cineva la mine pe blog „un lăcaș de cult ar trebuie să fie veșnic deschis, să poți sta de vorbă cu Cel de Sus când simți nevoia, nu doar când îți dă voie preotul.” Cam asta e si parerea mea 🙂 Gresesc?

      • De acord, doamnă, cu „veșnic deschis”!

        Însă nu sunt unul care pășește acum pentru prima dată pe blogul dumneavoastră sau în WordPressul românesc…ci unul dintre aceia care în 2006 a început onlineul românesc…și îi urmărește pe mulți scriitori în WordPress…

        Să fiți din ce în ce mai sănătoasă…Da, am urmărit ducerile dumnevoastră în străinătate pentru tratament…și de aceea vă doresc multă sănătate!

        Și e un lucru foarte bun să arătați diferențele de mentalitate dintre noi și vestici!

    2. Domnule Dorin, ce surpriză plăcută să aflu că mă citiţi de multă vreme! 🙂
      Multă sănătate vă doresc şi eu la rându-mi. Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt sănătoasă, la tratamente în Austria, mergeam cu tatăl unui prieten bun, pe post de însoţitor.
      Vă doresc o zi frumoasă şi la bună recitire!

      • Da, de vreo doi ani…probabil…

        Și tocmai de aceea am început să fac trimiteri către oameni care se muncesc să spună, pe fiecare zi, lucruri care merită să fie ascultate de cât mai mulți…

        Încă odată numai bine!

        Trebuie să înțelegeți că în online vă citesc mai mulți…decât vă comentează!

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

    ücretsiz porno
    istanbul escort istanbul escort istanbul escort