Dacă ești intelectual în România și scrii o carte, două, nouă incisive, cu nervi, cu patos…și apoi primești un post de conducere, o sinecură, ceva de dus acasă…și când dai de bani nu mai vrei să scrii…deducem logic că intelectualul de acest tip scrie doar pentru bani.

Adică cartea e un fel de loz în plic…pentru a trage lozul ăl mare.

Și când cade lozul mare, intelectualul până mai ieri doxat…devine un ahtiat după produse care nu sunt ale spiritului…ci ale omului plin de teluric.

Concluzia concluziilor: e rar intelectualul român care să aibă dorințe de împliniri intelectuale…dacă banii țin loc de creieri.

Did you like this? Share it: