Teologicul care ne unește, ideologicul care ne desparte

1. Cine a creat lumea? Preasfânta Treime, Dumnezeul nostru, din iubire față de ceea ce a creat.

Ideologia:  a apărut la întâmplare; habar nu am; o fi făcut-o o civilizație extraterestră.

2. De ce trebuie să respectăm viața umană și pe om? Pentru că viața e un dar de la Dumnezeu și omul e creat după chipul lui Dumnezeu, adică cu amprenta profunzimii și a raționalității profunde a lui Dumnezeu.

Ideologia: pentru că suntem oameni și atâta tot; pentru că omul trebuie să fie eficient și să câștigăm tot ce se poate de pe urma lui.

3. De unde boală, moarte, urât, catastrofe de tot felul într-o lume…creată de Dumnezeu? Din cauza răutății îngerilor căzuți și a păcatelor oamenilor mințiți de către ei.

Ideologia: ele au fost dintotdeauna…pentru că lumea nu e perfectă…și nu a fost vreodată. Noi am apărut datorită lanțului trofic, al dezvoltării celui mai puternic. Strămoșul nostru era cercopitecul…și pentru că i-a plăcut pictura…s-a apucat de pictat. Iar pentru că a văzut că plouă…și mai și trăsnește…a zis că acolo, undeva, „dincolo de nori” (vorba cântecului), o fi vreo forță…și și-a imaginat că e un cercopitec mai mare…căruia i-a pus numele „dumnezeu”.

4. Care e scopul omului în lume? Ca prin tot ceea ce face, spune și este să se sfințească în comuniune cu Dumnezeu și cu oamenii. Toți oamenii trebuie să Îl cunoască pe Dumnezeu și să se bucure de fericirea comuniunii cu Dumnezeu și acum, și pentru veșnicie.

Ideologia: să aibă bani, să facă sex mult, să mănânce bine și să stea degeaba cât mai mult. Iar când îi vine pandaliile să facă greve, reforme, războaie, atentate cu bombă, carnagii și alte chestii.

5. Cine e Hristos Dumnezeu și ce a făcut El pentru noi? E Fiul lui Dumnezeu întrupat din Preacurata Fecioară Maria și El ne-a făcut capabili de slava și de comuniunea cu Dumnezeu prin toată opera Sa cea mântuitoare pentru noi.

Ideologia: nimeni nu te mântuie de existență, ci tu ești propriul tău stăpân; nu mă interesează cine e Hristos, pentru că sunt ateu; Hristos a fost „un simplu om”;  a fost „un Înțelept”;  a fost „un înșelător” al poporului, care făcea „minuni” cu demonii; eu sunt „mai mare” decât Hristos; eu sunt „întruparea” lui Hristos pe pământ; Hristos „a fost femeie”; Hristos e „un mit pentru proști” etc.

6. Ce se întâmplă după ce moare omul? Sufletul său merge la judecata lui Dumnezeu, e judecat, primește după faptele lui…și ajunge în Rai sau Iad…pentru ca la judecata universală să devină moștenitor al Raiului sau al Iadului în completitudinea sa psiho-somatică transfigurată de a doua venire a Domnului.

Ideologia: trece „în neființă”; nu „există” suflet; omul e „doar” o pungă de oase, pentru că e „material” precum câinele sau râma; nu mă interesează; se duce în Iad ca „să-i slujească” lui Satana, pentru că eu sunt satanist; „se unește” cu Absolutul, pentru că fiecare om e, de fapt, „Dumnezeu” etc.

*

Teologia te învață, în mod coerent, fundamentele vieții tale pe pământ și ce se întâmplă cu tine, după, în veșnicie.

Ideologia te învață că ești o râmă transformată-n geniu.

Teologia te învață să ai morală, responsabilitate, conștientizare asupra ta și a întregului existenței.

Ideologia te învață că ești „un instinctual”, un prost reglabil, care dacă mergi la școală ajungi prost cu diplomă, iar dacă stai acasă și bați toată ziua purceaua (adică joci fotbal…purceaua fiind mingea de fotbal), ești un maimuțoi fără diplomă.

Teologia te învață că viața e sfântă și că avortul e un atentat incalificabil la viața omului și că dacă pe 8 martie e ziua mamelor…e pentru că mamele au fost născute și nu avortate.

Ideologia te învață că poți să faci sex cu cine vrei, că poți să avortezi când îți place, chiar dacă faci chisturi, hemoragii, cancer etc.

Teologia te învață că orice exces vine dintr-un minus de cunoaștere.

Ideologia te învață că excesul e la baza cunoașterii…chiar dacă cu vreo două bombe atomice „rezolvi” toată lumea…și ne mutăm pe lună.

Teologia ne învață că personalizarea omului, sfințirea lui, e cea mai deplină umanizare a omului.

Ideologia ne învață că nimic nu ne leagă pe unii de alții, ci suntem pe cont propriu, ca șerpii contra șerpilor, ca leii împotriva leilor și ca rechinii împotriva rechinilor.

Teologia ne învață tot ce ne e necesar.

Ideologia ne învață tot ce ne poate face manipulabili și mici la suflet.

Cele mai mari frumuseți ale lumii sunt teologice, sunt eclesiale, sunt Sfinții, iar cele mai mari caricaturi umane sunt ideologii sexului, ai terorii, ai morții, ai decrepitudinii.

Inchiziția, dictatura, pogromul, experimentele anti-umane nu sunt teologice, ci ideologice.

Teologia vede întregul.

Ideologia vede miop.

Teologia nu e rasistă, nu e pornografică, nu e ocultă, nu e sinucigașă, nu e anihilatoare a suflării umane.

Reperele teologiei sunt „cei de care lumea nu este vrednică” să-i privească…dar care au trăit și s-au sfințit aici: într-o lume „nedreaptă și curvară”.

Ideologia e tot ceea ce omul fără Dumnezeu, autonom, vrea să construiască de unul singur. Tocmai de aceea e ceva pe măsura perspectivei înguste a omului neluminat de har.