Bucuria vine de departe. Interviu cu Prof. Otilia Kloos [7]

Prima, a doua, a treia, a 4-a , a 5-a, a 6-a parte…

***

Cum am ajuns în America? Prin rătăcirea gândului, cum altfel?

Revoluţia din 1989 mi-a urcat în cap ciuma gândurilor despre libertate. De aceea am lăsat în urmă lecturile din Manon Lescaut[1] şi budoarul grijilor ei de zi cu zi. Totodată: privirile nelăptoase şi neîncercarea dorinţei din adolescență.

Negura neastâmpărului…

În anul 1990 m-am strămutat din nou în casa părinţilor mei din Vaslui. Dădeam meditaţii la Limba Română, mă pregăteam pentru examenul de admitere la Clasicele din Iaşi, concomitent cu cel de la Facultatea de Teologie din acelaşi oraş.

Însă admiterea la Teologie am dat-o până la urmă la Bucureşti.

Nu mai ştiu cine ne-a supravegheat la examenul de admitere. Dar mă pregătisem la Dogmatică doar din Dogmatica[2] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae.

M-aş fi bucurat mult acum să ştiu, că acele lucrări scrise au fost păstrate. Însă sunt sigură că-s maculatură, piroteală[3] de gunoi[4]

Dar eu reproduceam întocmai ceea ce cuvânta Părintele în tratatul său teologic. Parcă văd şi acum faptul cum rândurile  candidaţilor din sală se tot răreau, pe când eu îmi tot frângeam încheietura mâinii cu ceea ce-mi intrase-n memoria curgerii gândului din Stăniloae.

N-am luat la examen decât nota nouă. Nu ştiu dacă din pricina stilului staniloescian ori din cauza că nu-l înghiţeau cei din comitetul de corectură.

Dar mi-amintesc cu precizie, cum Maica Stareţă de la Agapia[5] (a murit acum, Dumnezeu s-o ierte! Era stareţă pe când sora mea, Mihaela, era soră de Mănăstire acolo) râdea de mine că nu sunt de nota zece.

Dar aşa mă hrăneam eu din Stăniloae, pe brânci, zi şi noapte, făcând conspecte peste conspecte, ca merinde pentru examenul de admitere.

Pentru  examenul de la Clasice am făcut pregătire cu doamna profesoară Mihaela Paraschiv[6]. Aceasta se consulta la traducerea textelor din De bello gallico[7] cu doamna Ana Cojan.

La Iaşi venise, în acelaşi timp cu mine, dacă nu mai înainte chiar, transferat de la Mănăstirea Putna, Părintele Constantin Chirilă[8].

Cred că o perioadă a slujit la Catedrala Mitropoliei din Iaşi[9], pentru ca, mai apoi, să fie stabilit ca preot slujitor la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi[10], Biserică aflată lângă Mitropolie. Pe atunci era Mitropolit al Iaşului ÎPS Daniel Ciobotea[11].

Acestui Părinte, Părintelui Constantin Chirilă îi datorez imens (cum de altfel şi prietenei mele, Prof. Adriana Grosu), încă de pe când era stareț la Mănăstirea Putna Arhim. Iachint Unciuleac[12], adică îi datorez introducerea mea în lecturile din Costa de Beauregard[13], Vladimir Lossky[14], Paulescu[15], Stăniloae[16], N. Berdiaev[17], Paul Evdokimov[18], Alexandre Men[19], J. Meyendorff[20], Un Moine de L’Eglise de L’Orient: Lev Gillet [21], Alphonse Goettmann[22], A. Schmemann[23], K. Ware[24], A. Bloom[25], Placide Deseille[26], Sophrony Sacharov[27], Maria Skobtsov[28], Elisabeth Behr-Siegel[29], Pavel Florensky[30], ÎPS. Irineu Mihălcescu[31], Ilarion Felea[32], N. Steinhardt[33], Pr. C. Galeriu[34], Arhim. Teofil  Părăian[35], O. Clement[36], Myrrha Lot-Borodine[37].

Dar tot acest nesaţ efervescent al studiului clănţăne din colţi pe lângă energia pe care-am pus-o în dragostea neţărmurită pe care-o nutream pe atunci, pentru un fost prieten de pe timpul facultăţii, Petru.

Toate celelalte fețe pe care le cunoscusem până atunci păliră. Inimă îmi dădea brânci numai spre el.

Era însă yoghin. Și oricât aş fi dorit să-mi sfârâie inimă pe vecie pentru el, nu reuşeam să-l înmoi în ale mele. Mă făcea să tresar pe dibuitele cu stăruinţa să în mantrele ce-i jefuiau sinele…

Cu boceala n-am putut s-o scot la capăt deloc.

Am hotărât să las vaietele, bântuiala furişării în nesocotinţa nebuniei oarbe, şi-am hotărât să mă răzbun pe toate sentimentele trențăroase care se istoveau în mine iubind bărbatul.

Nu mă mai puteam opinti în absolutul tolbei buchisite cu psihisme pe care le credeam trainice.

Nimic nu mai avea sens.

Şi-am hotărât să îmi slăbesc vârtejul ce mă spinteca pe dinăuntru.

Aşa, pe nepusă masă.

Orbeşte.

Şi am primit, cu mare iuţeală, „izbăvirea” ce mi-a sugerat-o Pr. Constantin Chirilă: logodna şi căsătoria cu David Raymond Kloos.

Îmi ticăia inima, nu-mi ticăia…însă așa s-au petrecut lucrurile! Ceremonia logodnei a avut loc chiar la Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.

Pe 18 august 1991 am sosit în  Statele Unite, la St. Paul, Minnesota, unde David îşi avea părinţii.

N-am ascultat de nimeni: nici de părinţi, nici de Pr. Irineu [Curtescu], căruia (îmi va mărturisi mai târziu) „i-am rupt inimă”,  nici de prieteni.

Parcă mă văd şi acum în cruzimea acelui toc de uşă în care abia mă strecuram să-i înmânez lui Petru un pahar cu apa, pe care mi-l cerşise însetat


[1] A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Manon_Lescaut.

[2] Pentru download: http://calindragan.wordpress.com/2010/01/18/prof-dumitru-staniloae-dogmatica-vol-1-2-%c8%99i-3/.

[3] A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/piroteal%C4%83.

[4] Au adormitși-au găsit sfârșitul la gunoi.

[5] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia.

[6] Idem: https://consilr.info.uaic.ro/~mld/monumenta/mihaela_paraschiv.html.

[7] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Commentarii_de_Bello_Gallico.

[8] Idem: http://www.ziarullumina.ro/articole;833;1;20272;0;Criticam-bland-dar-foarte-ferm-sistemul-comunist.html.

[9] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Ia%C8%99i.

[10] Idem:

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sfin%C8%9Bii_Trei_Ierarhi_din_Ia%C8%99i.

[11] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Patriarhul_Daniel.

[12] Idem: http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/sfaturi-duhovnicesti-arhimandritul-iachint-unciuleac-68464.html.

[13] Articole ale sale: http://www.apostolia.eu/autori/95/pr–marc-antoine-costa-de-beauregard.

[14] A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Vladimir_Lossky.

[15] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu.

[16] Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae.

[17] Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Berdyaev.

[18] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Evdokimov.

[19] Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Men.

[20] Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/John_Meyendorff.

[21] Idem: http://findarticles.com/p/articles/mi_m2065/is_n3_v47/ai_17386937/.

[22] Idem: http://www.edituraherald.ro/authordetail.asp?cod_autor=276.

[23] Idem: http://orthodoxwiki.org/Alexander_Schmemann.

[24] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kallistos_Ware.

[25] Idem: http://www.scribd.com/doc/25105959/Mitropolitul-Antonie-Bloom-de-Suroj-Taina-Iubirii.

[26] Idem: http://logismoitouaaron.blogspot.com/2008/12/archimandrite-placide-deseille-on.html.

[27] Idem: http://orthodoxwiki.org/Sophrony_%28Sakharov%29.

[28] Idem:

http://www.ortodossia-russa.net/testi/matmaria/santa_martire_maria_skobtsova.htm.

[29] Idem: http://www.incommunion.org/2006/02/19/elisabeth-behr-sigel-1907-2005/.

[30] Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Pavel_Florensky.

[31] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Irineu_Mih%C4%83lcescu.

[32] Idem: http://biserica.org/WhosWho/DTR/F/IlarionFelea.html.

[33] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Steinhardt.

[34] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu.

[35] Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Teofil_%28P%C4%83r%C4%83ian%29.

[36] Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Olivier_Clement.

[37] Idem: http://fr.wikipedia.org/wiki/Myrrha_Lot-Borodine.

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *