Zi: 26 aprilie 2011

A fost aseară la Biserica azi, unde a mărturisit că a devenit consilier patriarhal.

A vorbit despre recunoștința pe care o poartă părinților lui, despre cei doi fii ai lui, a recitat un poem emoționant despre cum toți suntem vinovați în fața lui Hristos, pentru că El a purtat pe Cruce păcatele tuturor și despre nevoia de confesiune continuă a sa și de întrajutorare a semenilor.

Sfatul său: să nu vă faceți că nu aveți timp de oamenii care vă cer ajutorul sau vor să vorbească cu voi.

„Mi-ar place să cred că sunt cel mai iubit actor român”…

Joseph Mocanu (român care trăiește la Toronto, în Canada), alături de un alt doctor canadian, a inventat un scaner al creierului uman, unic în lume, cu care „te poţi uita la creier cu 2. 000 de imagini pe secundă, în timp real”.

Cei 20 de țigani români, care au ocupat în mod abuziv basilica San Paolo din Roma, au primit 1000 de dolari fiecare și transport spre România.

Adrian Țuțu din Focșani, de 19 ani, a câștigat finala Românii au talent și suma de 120.000 de euro cu un hip hop naționalist și cu accente religioase.

„O mână de oameni [din România], şi anume mai puţin de 12.700 de persoane, au 4 miliarde de euro în depozite de peste 100.000 euro, alte 37.000 de persoane au 2, 3 miliarde euro, iar restul de 14, 8 milioane de deponenţi au 16,6 miliarde de euro”.

La Arad s-a vândut biletul loto prin care un român a câștigat suma de „41. 997. 089,75 lei (aproximativ 10, 3 milioane euro), acesta fiind, de altfel, al treilea premiu ca valoare din istoria Loteriei Române”.

„Razy Gogonea, un român stabilit la Manchester, a uimit publicul şi juriul emisiunii Britanicii au talent cu un număr spectaculos inspirat din filmul Matrix, scrie The Daily Mail. Tânărul în vârstâ de 28 de ani s-a costumat în personajul Neo, interpretat în film de Keanu Reeves”.

„Guvernul [României] nu îşi mai asumă în mod oficial data de 1 ianuarie 2015 pentru renunţarea la leu şi adoptarea monedei unice europene”, adică moneda euro.

Doar la un singur spital din București, de Paști: „Din total urgenţelor, 230 au fost pentru probleme digestive, 13 naşteri şi tot atâtea accidente auto, 40 de depresii, 21 de persoane căzute în stradă, 17 come de diverse etiologii, 160 de lipotimii şi sincope, şase tentative de suicid şi 37 de traumatisme”.

O estimare: „românii au mâncat 50 de milioane de ouă, trei milioane de miei şi circa 7, 5 milioane de cozonaci. La acestea se mai adaugă ouăle şi mieii din gospodăriile individuale”.

„Alex King, un tânăr de 20 de ani, care a fost adoptat pe când era copil de un cuplu american, a realizat un documentar despre orfelinatele de la noi din țară”.

Deși din 2005 România nu mai extrage aur pe motiv că nu mai avem, 8 firme străine au primit aprobare să extragă aur din pământul României iar „la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios”.

„Executivul [românesc] a decis, prin OU 71/2009, că drepturile salariale câştigate de bugetari în instanţă, prin hotărâri judecătoreşti executorii, vor fi plătite eşalonat pe un interval de trei ani, respectiv 34% din total în 2012, 33% în 2013 şi 33% în 2014”.

„Bucureştiul nu stă deloc bine în ceea ce priveşte calitatea vieţii. De fapt, mai degrabă dă înapoi. Dacă în anul 2001 capitala României se afla pe locul 94 în topul mondial realizat de firma de consultanţă Mercer, în 2009 s-a plasat pe poziţia 108. Adică a ocupat penultima poziţie în Uniunea Europeană, înaintea Sofiei. Mercer ia în calcul 39 de factori, printre care rata infracţionalităţii, poluarea, accesul la apă potabilă, canalizare şi electricitate, transportul public, infrastructura şi traficul”.

Falimentul e un mod de a fi în România: „în perioada ianuarie-martie 2011, în România au intrat în insolvenţă circa 5.000 de companii, potrivit unui studiu al Coface România”.

Programul privat Biblionet relansează biblioteca sătească și orășenească prin accesul la online. „Cârciumă transformată în bibliotecă, pensionari de la sate care în pauza de la sapă se opresc la bibliotecă să citească presa pe net, tineri fără calculator acasă care aplică pentru fonduri europene după ce au aflat de posibilităţile pe care le au de la bibliotecar. Nu se întâmplă într-o societate ideală, ci în România lui 2011”.

De Paști, românii au alocat „pentru sărbătorile pascale un buget pe familie cuprins între 100 şi 500 de lei, în scădere faţă de 2010. O treime din participanţii la studiul IRES afirmă că banii de care dispun pentru această sărbătoare nu vor fi suficienţi şi vor fi nevoiţi să renunţe la multe produse, iar pentru 14% situaţia este şi mai gravă, aceştia afirmând că bugetul nu le va ajunge nici pentru strictul necesar”.

„Sistemul educaţional [românesc] cuprinde aproximativ 78, 3% din populaţia în vârstă de şcolarizare (7-23 de ani), iar comparativ fetele sunt mai prezente pe băncile şcolii decât băieţii, potrivit unui raport pe anul 2010 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) privind starea învăţământului românesc”.

10. Miercurea Săptămânii Luminate

*

(Reprezintă paginile 183-186 din cartea noastră: Aspecte dogmatice ale imnologiei ortodoxe. Săptămâna Patimilor și Săptămâna Luminată, care poate fi downloadată de aici).

*

Fără a se referi la spiritualizarea trupului Domnului înviat – cum poate ne-am fi aşteptat – zilele liturgice post-pascale se referă, cu precădere, la Cruce, la învingerea Iadului şi la bucuria Învierii.

Cadrul imnologic se păstrează pe linia descrierilor din Sfintele Evanghelii, cu excepţia pogorârii la Iad, acolo unde Sfânta Tradiţie are o pondere mai mare.

După bucuria Învierii apare iarăşi Crucea, adică continuarea drumului greu şi sinuos al ascezei ortodoxe.

Despre Cruce auzim, mai întâi, în prima stihiră a Vecerniei şi prin ea ne înscriem pe drumul desăvârşirii:

„Crucii Tale celei făcătoare de viaţă

neîncetat închinându-ne,

Hristoase, Dumnezeule,

învierea Ta cea de a treia zi o slăvim.

Că printr-însa ai înnoit firea oamenilor

cea stricată, Atotputernice,

şi suirea la ceruri ne-ai arătat,

ca un singur bun

şi de oameni Iubitor”[1].

Închinându-ne Crucii, slăvim Învierea, căci slăvim pe Hristos, Cel ce a suferit moarte pe Cruce şi apoi a înviat înnoind firea omenească „cea stricată”.

Despre această unitate a Morţii şi a Învierii Domnului, Părintele Dumitru Stăniloae scria următoarele:

„Ea trebuie văzută nu numai ca o succesiune necesară, dar externă, a celor două momente în opera mântuirii, ci ca o anumită prezenţă a fiecărui moment în celălalt.

Moartea Domnului cuprinde în sine începutul Învierii şi starea de înviere a Domnului nu e golită de o anumită prezenţă a Crucii.

Moartea şi Învierea Domnului constituie împreună un paradox, nu numai prin aceea că, deşi sunt două momente contrare, ele totuşi se succed, ci şi prin aceea că, deşi sunt contrare, ele totuşi se cuprind într-un anumit sens, una în alta”[2].

Prin învierea Sa şi prin spiritualizarea trupului Său şi, mai apoi, prin înălţarea Sa la cer, umanitatea şi-a arătat traiectoria sa normală:  traiectoria ascendentă.

„Suirea Sa la ceruri”, „reprezintă deplina pnevmatizare şi îndumnezeire a trupului Său omenesc, deplina umplere a lui de infinitatea dumnezeiască, deplina ridicare a lui la starea de mediu transparent neîmpiedicat al iubirii infinite a lui Dumnezeu, în lucrarea ei îndreptată spre noi”[3], asta însă, fără „topirea trupului lui Hristos în infinitatea dumnezeiască”[4].

Învierea a adus „starea de pnevmatizare” a trupului Domnului, pe când Înălţarea Sa „obicuitatea spaţială”[5], prin care avem de-a face cu „o prezenţă de adâncime şi de înălţime spirituală, care se poate face sensibilă în diferite grade de intensitate, după gradul puterii de sesizare spirituală sau de credinţă al celui ce I se deschide Lui şi prin aceasta Îl «vede» şi Îl simte în sine”[6].

În acest sens este foarte legitimă slavoslovia credincioşilor, deoarece toţi Îl pot percepe spiritual şi El poate sta în mare intimitate, cu fiecare dintre ei, împărtăşindu-le iubirea şi sfinţenia Lui.

Stihira a doua de la Doamne strigat-am prezintă pironirea păcatului strămoşesc – a „osândei”[7] – pe „lemnul Crucii” iar a treia stihiră prezintă sfărâmarea Iadului şi surparea morţii.

Stihirile Vecerniei, în întregime, sunt creaţii ale aceluiaşi Anatolie, despre care nu avem nicio dată de identificare concretă în Penticostar.

„Legăturile Iadului cele nedezlegate”[8] au fost rupte iar învierea Domnului a „luminat marginile lumii”[9], pentru ca „în unirea cu Hristos, omul (să aibă n.n.)…perspectiva unei înaintări veşnice în lumina dumnezeiască şi în îmbogăţirea lui spirituală”[10].

Perspectivele Dogmaticii zilei sunt totalizatoare.

„Oaia cea rătăcită, pierdută prin munţi”[11] – şi care reprezintă firea umană – „după voia Sa” a  unit-o cu Puterile cereşti într-o simfonie desăvârşită a cerului cu pământul.

Fiind „modelul de viaţă în plenitudine şi unitate, (Hristos n.n.) face ca şi structura noastră, în originea şi autenticitatea ei, să fie viaţă în şi spre plenitudine şi unitate”[12], fapt pentru care înduhovnicirea noastră se face cu ajutorul Sfinţilor şi a Îngerilor dar în comuniunea de iubire şi de har a Sfintei Biserici.

În  a doua  stihiră  de  la  Laude, diavolul  apare ca  cel  „care chinuia firea noastră”[13] – drept urmare a ruperii legăturii dintre Dumnezeu şi oameni – iar învierea Domnului e bucuria care a umplut toate.

Stihira următoare prezintă Crucea ca pe o luminare a minţii. Ea îl îndreptează pe om „la adevăr” şi îl „izbăveşte de cursele vrăjmaşului”[14] iar învierea Domnului ridică din căderea în păcat şi dăruieşte „nemurire…neamului omenesc”[15].

*

Concluzii:

Închinându-ne Crucii Domnului slăvim învierea Sa din morţi, căci Cel ce a murit pentru noi a înviat a treia zi.

Învierea Sa a adus starea de pnevmatizare a trupului Domnului, pe când Înălţarea Sa obicuitatea spaţială a umanității Sale.

Învierea a luminat marginile lumii, iar Crucea a ruşinat pe diavol dăruind lumii nemurirea.

[1] Penticostar, ed. cit., p. 38.

[2] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Legătura interioară dintre Moartea…, art. cit., p. 275.

[3] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică…, vol. al 2-lea, op. cit., p. 122.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] Ibidem.

[7] Penticostar, ed. cit., p. 38.

[8] Ibidem.

[9] Ibidem.

[10] Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Stăniloae, Studii de Teologie…, op. cit., p. 316.

[11] Penticostar, ed. cit., p. 39.

[12] Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Viaţa în plenitudine şi unitatea ei, în rev. Studii Teologice, XXXVI (1984), nr. 5-6, p. 295.

[13] Penticostar, ed. cit., p. 40.

[14] Ibidem.

[15] Ibidem.