Despre români de Paști

Joseph Mocanu (român care trăiește la Toronto, în Canada), alături de un alt doctor canadian, a inventat un scaner al creierului uman, unic în lume, cu care „te poţi uita la creier cu 2. 000 de imagini pe secundă, în timp real”.

Cei 20 de țigani români, care au ocupat în mod abuziv basilica San Paolo din Roma, au primit 1000 de dolari fiecare și transport spre România.

Adrian Țuțu din Focșani, de 19 ani, a câștigat finala Românii au talent și suma de 120.000 de euro cu un hip hop naționalist și cu accente religioase.

„O mână de oameni [din România], şi anume mai puţin de 12.700 de persoane, au 4 miliarde de euro în depozite de peste 100.000 euro, alte 37.000 de persoane au 2, 3 miliarde euro, iar restul de 14, 8 milioane de deponenţi au 16,6 miliarde de euro”.

La Arad s-a vândut biletul loto prin care un român a câștigat suma de „41. 997. 089,75 lei (aproximativ 10, 3 milioane euro), acesta fiind, de altfel, al treilea premiu ca valoare din istoria Loteriei Române”.

„Razy Gogonea, un român stabilit la Manchester, a uimit publicul şi juriul emisiunii Britanicii au talent cu un număr spectaculos inspirat din filmul Matrix, scrie The Daily Mail. Tânărul în vârstâ de 28 de ani s-a costumat în personajul Neo, interpretat în film de Keanu Reeves”.

„Guvernul [României] nu îşi mai asumă în mod oficial data de 1 ianuarie 2015 pentru renunţarea la leu şi adoptarea monedei unice europene”, adică moneda euro.

Doar la un singur spital din București, de Paști: „Din total urgenţelor, 230 au fost pentru probleme digestive, 13 naşteri şi tot atâtea accidente auto, 40 de depresii, 21 de persoane căzute în stradă, 17 come de diverse etiologii, 160 de lipotimii şi sincope, şase tentative de suicid şi 37 de traumatisme”.

O estimare: „românii au mâncat 50 de milioane de ouă, trei milioane de miei şi circa 7, 5 milioane de cozonaci. La acestea se mai adaugă ouăle şi mieii din gospodăriile individuale”.

„Alex King, un tânăr de 20 de ani, care a fost adoptat pe când era copil de un cuplu american, a realizat un documentar despre orfelinatele de la noi din țară”.

Deși din 2005 România nu mai extrage aur pe motiv că nu mai avem, 8 firme străine au primit aprobare să extragă aur din pământul României iar „la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios”.

„Executivul [românesc] a decis, prin OU 71/2009, că drepturile salariale câştigate de bugetari în instanţă, prin hotărâri judecătoreşti executorii, vor fi plătite eşalonat pe un interval de trei ani, respectiv 34% din total în 2012, 33% în 2013 şi 33% în 2014”.

„Bucureştiul nu stă deloc bine în ceea ce priveşte calitatea vieţii. De fapt, mai degrabă dă înapoi. Dacă în anul 2001 capitala României se afla pe locul 94 în topul mondial realizat de firma de consultanţă Mercer, în 2009 s-a plasat pe poziţia 108. Adică a ocupat penultima poziţie în Uniunea Europeană, înaintea Sofiei. Mercer ia în calcul 39 de factori, printre care rata infracţionalităţii, poluarea, accesul la apă potabilă, canalizare şi electricitate, transportul public, infrastructura şi traficul”.

Falimentul e un mod de a fi în România: „în perioada ianuarie-martie 2011, în România au intrat în insolvenţă circa 5.000 de companii, potrivit unui studiu al Coface România”.

Programul privat Biblionet relansează biblioteca sătească și orășenească prin accesul la online. „Cârciumă transformată în bibliotecă, pensionari de la sate care în pauza de la sapă se opresc la bibliotecă să citească presa pe net, tineri fără calculator acasă care aplică pentru fonduri europene după ce au aflat de posibilităţile pe care le au de la bibliotecar. Nu se întâmplă într-o societate ideală, ci în România lui 2011”.

De Paști, românii au alocat „pentru sărbătorile pascale un buget pe familie cuprins între 100 şi 500 de lei, în scădere faţă de 2010. O treime din participanţii la studiul IRES afirmă că banii de care dispun pentru această sărbătoare nu vor fi suficienţi şi vor fi nevoiţi să renunţe la multe produse, iar pentru 14% situaţia este şi mai gravă, aceştia afirmând că bugetul nu le va ajunge nici pentru strictul necesar”.

„Sistemul educaţional [românesc] cuprinde aproximativ 78, 3% din populaţia în vârstă de şcolarizare (7-23 de ani), iar comparativ fetele sunt mai prezente pe băncile şcolii decât băieţii, potrivit unui raport pe anul 2010 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) privind starea învăţământului românesc”.