Pagina a 17-a
Prepoziția cu Abl.
a = de
ab = de către
abs = de la
absque = fără
de = de, despre
coram = înaintea
clam = pe ascuns
cum = cu
ex / e= din
sine = fără
tenus = până la
pro = pentru
prae = înainte
*
Prepoziții cu Ac. și Abl.
Sunt cu Ac. când se arată mișcarea și cu Abl. când se arată starea pe loc.
in = în
sub = sub
super = deasupra
subter = dedesubt
*
Cu Ac., complementul din care prepoziția face parte răspunde la întrebarea quo? încotro?
Cu Abl., complementul răspunde la întrebarea ubi?unde?
***
Verbele deponente sunt cele care se conjugă la diateza pasivă și se traduc la activ.
Ex: indicativ prezent (aspernor), infinitiv prezent (aspernari), indicativ perfect (aspernatus sum) = a disprețui
Ele au toate modurile și timpurile diatezei pasive și totuși se conjugă la activ participiul prezent și viitor, infinitivul viitor, supinul și gerunziul.
Le lipsește infinitivul viitor la pasiv.
***
Verbele semi-deponente sunt cele care se conjugă la diateza activă la modurile și timpurile derivate din prezent și la diateza pasivă la modurile și timpurile derivate din tulpina perfectului.
Primele două forme cu activul, ultima cu pasivul.
Avem doar 6 verbe semi-deponente în limba latină:
1. audeo, audere, ausus sum = a îndrăzni
2. gaudeo, gaudere, gavisus sum = a se bucura
Pagina a 18-a
3. soleo, solere, solitus sum = a obișnui
4. fideo, fidere, fisus sum = a se încrede
5. confido, confidere, confisus sum = a se încrede în cineva
6. diffido, diffidere, diffisus sum = a nu se încrede
***
Verbe neregulate
volo = eu vreau; velle = a voi; voluisse = a fi voit
nolo, nolle, nolui = a nu voi
malo, malle, malui = a prefera
eo, ire, ivi, itum = a merge. Rădăcina este i. Se schimbă i în e înainte de a, o, u.
*
În compusele lui eo se conjugă numai eo iar prepoziția prefix rămâne neschimbată.
Ex: adeo, abeo, exeo, intereo.
La fel se petrec lucrurile și cu cuvintele care au în componența lor pe ferro, ferre, tuli, latum = a purta.
Ex: affero, aufero, confero, defero.
Prima formă și a doua e prezentul, a treia e perfectul iar a 4-a este supinul.
La tema prezentului e și i cad înaintea lui s și t din terminații.
*
Fio, fieri, factus sum = a fi făcut, a deveni. E folosit drept diateză pasivă a verbului facio. Acesta se conjugă la indicativ prezent și la modurile care decurg din el cu diateza activă iar la perfect indicativ cu diateza pasivă.
*
La facio apar verbe compuse cu prefix (conficio) dar și cu particulă verbală sau adverb (patefacio). Cele cu prefix schimbă pe a din tema prezentului în i. De aceea nu avem confacio ci conficio.
Lasă un răspuns