Pachetul de memorare (23-24)

Pagina a 23-a

Adjective neregulate (în limba latină)

pozitiv: bonus, -a, -um (bun); comparativ: melior, melius; superlativ: optimus, -a, -um

malus, -a, -um (rău); peior, peius; pessimus, -a, -um. Și de aici pesimismul = reacția la cele mai mari rele ale umanității.

magnus, -a, -um (mare); maior, maius; maximus, -a, -um

parvus, -a, -um (mic); minor, minus; minimus, -a, -um

multi, -ae, -a (mulți); plures, plura; plurimi, -ae, -a

*

Adj. terminate în -eus, -ius, -uus pentru comparativ, pozitivul primește înainte adv. magis iar pentru superlativ pe maxime; doneus (potrivit/bun).

Ex: magis idoneus / maxime idoneus.

La fel egregius (distins) și vacuus (gol).

*

Unele adjective primesc înaintea pozitivului prefixele per sau prae și capătă astfel înțeles de superlativ.

Ex: perutilis (foarte folositor); praeclarus (foarte strălucit); permagus (foarte mare).

*

Unele adjective sunt întrebuințate numai la comparativ și superlativ.

Ex: citerior, -ius (de dincoace); citimus, -a, -um (cel mai de dincoace).

*

Pozitivul unor adjective au devenit prepoziții: citra (dincoace); intra (în); prae (înainte); prope (aproape); ultra (dincolo).

*

Pagina a 24-a

Adj. terminate în -dicus, -ficus, -volus fac comparativul în -entior, -entius și superlativul în -entissimus, -entissima, -entissimum.

*

Prefixe sau prepoziții + esse = verbe.

Prepoziția rămâne neschimbată și se conjugă numai a fi-ul.

Participiu prezent nu au decât absum și praesum: absens (cel care lipsește) și praesens (cel care e în frunte).

Ex:

absum, abesse, afui = a fi lipsă, a fi departe

adsum, adesse, adfui (affui) = a fi de față

desum, deesse, defui = a lipsi

insum, inesse, infui = a fi înăuntru

intersum, interesse, interfui = a fi la mijloc, a lua parte (Interes = a fi implicat în acțiune.)

obsum, obesse, obfui = a fi contra, a vătăma

praesum, praeesse, praefui = a fi mai presus, a fi în frunte

subsum, subesse, subfui = a fi sub

supersum, superesse, superfui = a fi deasupra, a rămâne

prosum, prodesse, profui = a fi de folos

possum, posse, potui = a putea [Apare d înaintea verbului început cu e. Când verbul începe cu s, t devine s. Când verbul începe cu e rămâne t.]

*

Prosum și possum au conjugări neregulate.

Possum nu are forme de imperativ, participiu, gerunziu și supin.

*

Afirmația se face numai prin verb.

*

Negația (de obicei) se face printr-un adverb de negație antepus verbului.

*

Două negații dau o afirmație puternică.

*

Non (negare generală) și stă înaintea verbului.

*

Hud neagă un singur cuvânt, cel mai adesea un adverb sau un adjectiv.

*

Ne (în expresia ne…quidem = nici…chiar) e folosită pentru a accentua un cuvânt.

Și cuvântul se așează între cele două.

Ex: Ne vir claudus quidem credebat / Nici chiar bărbatul lor nu credea.