Scrierile complete ale
Fericitului Ilie văzătorul de Dumnezeu
şi viaţa sa,
comentate
de către
ucenicul şi fiul său întru Domnul,
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş
Vol. 8
(al 6-lea caiet manuscriptic)
Paginile 444-449
***
3
Centru* teandric. Teos și andros.
Masele cer un minimum de obligații necesare mântuirii.
Mistica oferă un maximum de posibilități convenabile îndumnezeirii.
Limita de sus a puterilor omenești nu înseamnă limita vieții mistice.
Viața în Dumnezeu începe dincolo de limita puterilor omenești.
Harul intervine proporțional cu nevoința noastră.
Voința umană capătă întipărirea voinței divine.
Ascetica se atașează părții active a vieții spirituale, părții de cooperare, silințelor ce se cer din partea noastră.
Mistica se atașează aspectului pasiv, lucrării harului în noi, inițiativelor lui Dumnezeu, pe care trebuie să le urmăm.
În sens autentic ortodox, ascetica e chipul lui Hristos cel îngropat iar mistica e viața lui Hristos cel înviat în slava dumnezeiască.
*
Ființa dumnezeiască e necreată.
Spiritele îngerești și omenești sunt create.
Această distanță dintre Dumnezeu și creatură nu se poate suprima.
*
Sfântul Ioan Damaschin: Sufletul omului nu e deoființă cu Divinitatea dar nici cu materia.
Spiritul nu e ceva aparte/separat de suflet. Spiritul e partea cea mai pură a sufletului omenesc. Cum e ochiul în trup așa e și spiritul în suflet.
*
Au suflet și celelalte animale. Spirit are numai omul. Prin spiritul/duhul nostru Dumnezeu comunică cu ființa omenească.
*
Cu ochii trupești vedem lumina materială.
Cu spiritul/ochiul sufletului vedem lumina divină și în ea ni se revelează lucrurile și lucrările ei.
*
Pavel: om duhovnicesc/spiritual.
Omul pământesc psihic = cel îndreptat spre lucrurile creaturale.
Omul spiritual/pnevmatic = cel care trăiește în har, după modul dumnezeiesc.
*
Asceții primelor veacuri [creștine] trăiau în lume.
*
Filocalia – o vastă antologie de scrieri patristice și haghiografice, cu conținut dogmatic, moral și spiritual.
*
Patericul – o antologie asemănătoare.
*
Lumina harică e văzută în viziuni sau în extaze.
*
Extazul este cununia sufletească cu Dumnezeu, e revelația luminii cerești (Macarie cel Mare[1], în Omiliile sale).
*
[Urmează o pagină goală.]
***
Ioan Scărarul[2]. Veacul al VI-lea.
Mistică experimentală.
Cartea Scara Paradisului.
Își petrece viața în Sinai, unde se dezvoltă mișcarea mistică a isihasmului.
Sistematizează experiența ascetică și mistică.
Dă o metodă ascetico-mistică.
Are 30 de trepte conform celor 30 de ani de viață ascunsă/tainică a Mântuitorului.
Fiecare treaptă reprezintă un grad de perfecțiune.
*
Primele 7 sunt pentru începători. Noviciat.
Lepădarea de lume. Călător și străin în lume.
Demonul intervine prin amintirea lucrurilor părăsite și datorită aridității vieții monahale.
Leacul pentru acestea: ascultarea (abdicarea totală de la voința proprie).
Mărturisirea păcatului în public sau în secret.
Căința. Penitența.
Baia lacrimilor care are funcția Botezului.
Meditarea la gândul morții.
*
Progresații: 18-26, adică 19 grade.
Partea întâia e lepădarea.
Partea a doua: negația și afirmația pozitivă.
Viciile alternează cu virtuțile.
Tratează despre mândrie și blândețe,
uitarea ocărilor,
clevetire și poliloghie (vorbărie),
tăcere,
minciună,
dezgust,
descurajare,
lăcomie, temperanță, castitate,
avariție, sărăcie, împietrirea inimii,
somn, veghere, lenevie, slavă deșartă,
mândrie, bunătatea inimii, blândețe, simplitate.
Umilința e virtutea care distruge toate viciile.
Deosebira gândurilor: distinge viciile și virtuțile.
*
Gradele 27-30, 4 grade, tratează despre viața desăvârșită.
Pustnicia. Odihna și liniștea. Singurătatea.
Anahoretul tinde să devină înger pe pământ.
Rugăciunea, evlavia, căința.
Pavel se socotea cel dintâi dintre păcătoși (I Tim. 1, 15).
Minim de cuvinte și concentrare integrală asupra cuvintelor rostite și înlăturarea gândurilor tulburătoare.
***
Oglinzile
Oglindă vie și nemuritoare
Oglinzi, oglinzi, oglinzi,
De-a pururea oglinzi,
În care te aprinzi,
În care ceruri ard.
*
Ce este scris pe contrapagină îmi aparține mie. I[lie] M.[ocanu][3].
[1] Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Macarie_cel_Mare.
[2] Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Sc%C4%83rarul.
[3] Cuvinte scrise cu creionul de către Fericitul Ilie și în care el anunța comentarii personale la însemnările sale din diverse cărți teologice.
Tocmai de aceea a lăsat câte o pagină liberă, și pe a doua și-a însemnat unele lucruri din cele citite de el, în ideea că o să revină, la fiecare pagină, cu părerea lui.
Însă nu a completat peste tot cu o contrapagină la însemnări, fapt pentru care există multe contrapagini goale.
