Pachetul de memorare (28-29)

Pagina a 28-a

Coordonarea (în limba latină) e de două feluri: asindetică (fără element de legătură) și sindetică (cu element de legătură).

Iar cea sindetică e de trei feluri:

1. copulativă,

2. disjunctivă,

3 adversativă.

*

1. Coordonarea copulativă: que/și (enclitic arhaic), et /și (conjugarea normală copulativă), atque/ și în plus sau ac/ și mai ales; negația copulativă ne și neque/ și nu; et non/ și nu; neuc și neu; adverbele copulative quoque / până și sau etiam/ mai și.

*

2. Coordonarea disjunctivă: ue/ sau (enclitic arhaic); siue ori seu / sau;  aut = ori (exprimă alternativa categorică); vel (radicalul pe gradul e al verbului uolo) = fie; vel lângă un adjectiv = chiar și; pentru negația disjunctivă: non, nemo, nihil, nulllus etc.

*

3. Coordonarea adversativă rupe firul expunerii aducând un contrast cu restul comunicării: autem sau vero = într-adevăr, însă, iar; sed și verum (opoziția clară, mai ales după o dezvoltare anterioară negativă) = dar; ceterum = de altfel; at = dar (plasat în fruntea frazei); ast (dubletul lui at, folosit în poezie sau în limbajul oficial înalt); atqui, immo, quin = ba sau ba chiar (apoziția emfatică); tamen = totuși (plasat pe locul al doilea în propoziție); nihilominus = sau mai puțin (și mai emfatic).

*

Pagina a 29-a

Coordonarea explicativă sau cauzală:

nam, enim, etenim, namque = căci;

(mai emfatic): quippe, nempe, scilicet, videlicet = (și) anume, tocmai, tocmai că;

quare = căci.

Avem și nam = (m)da în vechime.

*

Coordonarea conclusivă:

ergo = deci;

igitur = așadar;

itaque = prin urmare;

proinde = ca atare;

quainobrem, quapropter, quocirca = de aceea;

eo, ideo, idcirco = de aceea;

denique = în fine.

*

Coordonarea concesivă:  etsi, quamquam și, mai rar: tametsi.

*

Relativul de legătură: qui, quae, quod (se traduce prin pronumele demonstrativ dar e un caz problematic).

quod si = iar dacă

Însă demonstrativul dă expunerii o desfășurare care se separă de întreg, pe când relativul îi dă expunerii o curgere legată de întreg.

ergo = deci

Ergo vine de la *e rogo = de dincolo.