Pagina a 32-a

Subordonatele circumstanțiale (în limba latină) aduc lămuriri suplimentare regentelor cu predicate intranzitive sau tranzitive.

Avem:

1. circumstanțiale de tendință (finalele de scop și consecutivele), care primesc în mod obligatoriu conjunctivul;

2. circumstanțialele de analiză (cauzalele, condiționalele, comparativele, concesivele și temporalele), care sunt cu indicativul sau conjunctivul.

*

Circumstanțialele nominale (Ablativul absolut)

Ca și completivele nominale (infinitivale), circumstanțialele nominale au ca predicat un nume (substantiv sau adjectiv) iar ca subiect un alt nume (subst., adj., numeral substantivizat sau pronume). Și acestea sunt acordate între ele la cazul Abl. devenind o sintagmă.

*

Însă a crescut numărul participiilor (deci a adjectivelor verbale) ca predicate ale ablativelor absolute. Mai ales a participiilor perfecte medio-pasive.

*

Datorită limitelor sistemului participiilor latine vom traduce liber textul ținând cont de firul normal al frazei și de centrul ei major de atenție.

*

Subiectul ablativului absolut e de regulă exprimat. Însă sunt și excepții, la dativele absolute impersonale ca: auspicato, consulto, intestato, vadato etc.

***

Pagina a 33-a

Rolul iussiv al conjunctivului.

Verba impiendi: prohibeo, impedio, obsto etc.

Verba timendi: timeo; metuo; paueo; versor etc.

timeo ne venias = mă tem nu vii

timeo ut venias = mă tem nu vii

timeo ne non venias = mă tem ca nu cumva să nu vii

*

Completivele cu quod (quia) = ceea ce.

Reprezintă complinirea ca pe un „unicat”, ca pe un fapt, o acțiune, un eveniment izolat și aparte.

Ele vor concura și cu infinitivale și cu conjunctive, ca o inovație plină de viitor.

Modurile folosite în completivele cu quod (quia) sunt indicativul (peste 90% dintre cazuri) și conjunctivul (10% dintre cazuri).

Apar după: verbe cu valoarea unei subiective, după expresii impersonale (ex: bene est, male est, mos est, fit etc.), verba affectum, verba dicendi, verba sentiendi.

Ele sunt tipice limbii vorbite.

*

Interogativele indirecte sunt introduse prin verbe dicendi sau sentiendi care pun problema unei întrebări explicite sau implicite.

Did you like this? Share it: