Pachetul de memorare (80-84)
Pagina 80-81:
Pe baza interogativului quis/ quid și a relativului qui, quae, quod limba latină a creat, prin compunere sau adăugire de particule, forme pronominale nehotărâte (nedefinite).
Ex: quis-que; quid-que, ali-quis, ali-quid, quis-quis, quid-quis.
Particula din compunerea lor nu se schimbă, ci numai relativul sau interogativul pe care-l conțin.
*
Formele pronominale nehotărâte care au forma adj. cu trei terminații…
Forma pronominală nehotărâtă creată de la substantivul homo, hominis, precedată de particula ne: nemo, neminis = nimeni (declinarea a III-a).
G. nihilius
D. nihili
Abl. nihilo
*
Flexiunea pronumelui demonstrativ
iste, ista, istud = acesta, aceasta (de lângă tine)
iste = m. sg. dec. a II-a
ista = (rad.) ist + a (vs.), dec. I, fem.
istud = ist (rad.) + ŭ (dec. a II-a) + „d”, care e marca neutrului singular
*
N. ist-e
G. ist-ius
D. ist-i
Ac. ist-o-um
Abl. ist-ō
V. ist-e!
*
N. ist-a
G. ist-a-ius
D. ist-a-i
Ac. ist-a-m
Abl. ist-ā
V. ist-a!
*
Pagina 82-83:
N. ist-ud
G. ist-ius
D. ist-i
Ac. ist-ud
Abl. ist-ō
V. ist-ud!
*
Verbul latin
Prezintă:
1. aspectul acțiunii: durativ (1) și finit (2);
2. timpul de desfășurare al acțiunii: anterioritate, simultaneitate și posterioritate;
3. modul de desfășurare al acțiunii:
real → indicativ;
potențial→ (nonreal): conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin, gerundiv;
ireal → Idem;
4. persoana
I = persoana care vorbește;
II = persoana cu care se vorbește;
III = persoana despre care se vorbește;
5. numărul: singular și plural;
6. diateza (gr. διαθεσις / diatesis = dispositio, -onis = dispoziția față de persoana sau persoanele implicate în acțiune. De aceea, în funcție de poziția persoanei față de acțiune avem: 1. diateza activă și 2. diateza medio-pasivă.
7. conjugarea: procesul de trecere a unui verb prin diferite forme pentru a transmite diferite categorii logico-gramaticale referitoare la acțiunea săvârșită de cineva.
Conjugările prezintă modificări formale identice.
*
Morfemele verbelor
1. radicalul: exprimă acțiunea (rol semantic);
2. VT: rol clarificator (indică conjugarea);
3. sufixul 1 de aspect (SA). durativ: S1 = Ø; finit: S1 = V/ S/ reduplicarea radicalului;
4. sufixul 2: modal și temporal (SMT);
5. desinența: indică persoana, numărul, diateza.
*
Pagina 84:
Conjugările: I: ā; II: ē; III: ě>ĭ; IV: ī.
Desinențele personale:
1. principale (Indicativ prezent, viitor I și viitor II):
-m/ (-o) [I sg.]
-s [II sg.]
-t [III sg.]
-mus [I pl.]
-tis [II pl.]
-nt [III pl.]
*
2. secundare (la restul modurilor și timpurilor personale în afară de Indicativ perfect, care are desinențe specifice):
-m / -s/ -t/ -mus/ -tis/ -nt.
Desinențele indicativului perfect:
-i/ -isti/ -it/ -imus/ -istis/ -erunt//ere.
Desinențele imperativului:
Ø pentru II sg. și III sg. la imperativul viitor
te– II pl. și III plural pentru imperativul viitor-nt.
*
Durativ: temă de prezent, imperfect și viitor I.
Finit: temă de perfect, m.m.c.p. și viitor II.
*
La Indicativ perfect desinențele-mus, -tis, -nt sunt pline, adică lărgite cu i: –imus, –istis, –erunt.