Pagina 80-81:

Pe baza interogativului quis/ quid și a relativului qui, quae, quod limba latină a creat, prin compunere sau adăugire de particule, forme pronominale nehotărâte (nedefinite).

Ex: quis-que; quid-que, ali-quis, ali-quid, quis-quis, quid-quis.

Particula din compunerea lor nu se schimbă, ci numai relativul sau interogativul pe care-l conțin.

*

Formele pronominale nehotărâte care au forma adj. cu trei terminații

Forma pronominală nehotărâtă creată de la substantivul homo, hominis, precedată de particula ne: nemo, neminis = nimeni (declinarea a III-a).

G. nihilius

D. nihili

Abl. nihilo

*

Flexiunea pronumelui demonstrativ

iste, ista, istud = acesta, aceasta (de lângă tine)

iste = m. sg. dec. a II-a

ista = (rad.) ist + a (vs.), dec. I, fem.

istud = ist (rad.) + ŭ (dec. a II-a) + „d”, care e marca neutrului singular

*

N. ist-e

G. ist-ius

D. ist-i

Ac. ist-o-um

Abl. ist-ō

V. ist-e!

*

N. ist-a

G. ist-a-ius

D. ist-a-i

Ac. ist-a-m

Abl. ist-ā
V. ist-a!

*

Pagina 82-83:

N. ist-ud

G. ist-ius

D. ist-i

Ac. ist-ud

Abl. ist-ō

V. ist-ud!

*

Verbul latin

Prezintă:

1. aspectul acțiunii: durativ (1) și finit (2);

2. timpul de desfășurare al acțiunii: anterioritate, simultaneitate și posterioritate;

3. modul de desfășurare al acțiunii:

real → indicativ;

potențial→ (nonreal): conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin, gerundiv;

ireal → Idem;

4. persoana

I = persoana care vorbește;

II = persoana cu care se vorbește;

III = persoana despre care se vorbește;

5. numărul: singular și plural;

6. diateza (gr. διαθεσις / diatesis = dispositio, -onis = dispoziția față de persoana sau persoanele implicate în acțiune. De aceea, în funcție de poziția persoanei față de acțiune avem: 1. diateza activă și 2. diateza medio-pasivă.

7. conjugarea: procesul de trecere a unui verb prin diferite forme pentru a transmite diferite categorii logico-gramaticale referitoare la acțiunea săvârșită de cineva.

Conjugările prezintă modificări formale identice.

*

Morfemele verbelor

1. radicalul: exprimă acțiunea (rol semantic);

2. VT: rol clarificator (indică conjugarea);

3. sufixul 1 de aspect (SA). durativ: S1 = Ø; finit: S1 = V/ S/ reduplicarea radicalului;

4. sufixul 2: modal și temporal (SMT);

5. desinența: indică persoana, numărul, diateza.

*

Pagina 84:

Conjugările: I: ā; II: ē; III: ě>ĭ; IV: ī.

Desinențele personale:

1. principale (Indicativ prezent, viitor I și viitor II):

-m/ (-o) [I sg.]

-s [II sg.]

-t [III sg.]

-mus [I pl.]

-tis [II pl.]

-nt [III pl.]

*

2. secundare (la restul modurilor și timpurilor personale în afară de Indicativ perfect, care are desinențe specifice):

-m / -s/ -t/ -mus/ -tis/ -nt.

Desinențele indicativului perfect:

-i/ -isti/ -it/ -imus/ -istis/ -erunt//ere.

Desinențele imperativului:

Ø pentru II sg. și III sg. la imperativul viitor

te– II pl. și III plural pentru imperativul viitor-nt.

*

Durativ: temă de prezent, imperfect și viitor I.

Finit: temă de perfect, m.m.c.p. și viitor II.

*

La Indicativ perfect desinențele-mus, -tis, -nt sunt pline, adică lărgite cu i: –imus, –istis, –erunt.

Did you like this? Share it: