Evanghelia după Matei (cap. 17)

Evanghelia după

Matei

*

Traducere și note de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Traducerea noastră s-a făcut din limba greacă veche, conform: The Greek New Testament (GNT), ed. Kurt Aland, Matthew Black, Carlo M. Martini, Bruce M. Metzger and Allen Wikgren, Ed. Münster/Westphalia, 1966, inclusă în ediția electronică BibleWorks v. 6.

***

Capitolul 17

1. Și după șase zile a luat Iisus pe Petros și pe Iacovos și pe Ioannis, fratele lui, și i-a urcat pe ei într-un munte înalt [oros ipsilon], deoparte/ în singurătate [cat′ idian][1].

2. Și S-a schimbat la față/ S-a transfigurat [metemorfoti] înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.

3. Și, iată!, au fost văzuți de către ei[2] Moisis [Moisis] și Ilias [Ilias] vorbind cu El.

4. Și a răspuns Petros și a spus lui Iisus: „Doamne, bine ne este nouă a fi aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi [tris schinas][3], unul Ție, unul lui Moisis și unul lui Ilias”.

5. Și încă vorbind el, iată!, nor luminos [nefeli fotini] i-a umbrit pe ei și, iată!, glas din nor spunând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit! Pe Acesta să-L ascultați!”.

6. Și Ucenicii auzind [acestea] au căzut pe fața lor și s-au înfricoșat foarte [mult].

7. Și Iisus S-a apropiat și S-a atins de ei, spunând: „Ridicați-vă și nu vă temeți!”.

8. Iar ridicându-și ochii lor nu au văzut pe nimeni decât numai pe El, pe Iisus singur.

9. Și coborând ei din munte, Iisus le-a poruncit lor, zicând: „Nimănui să nu spuneți vederea/ vedenia [to orama] [aceasta] până ce Fiul omului se va ridica dintre [cei] morți”.

10. Și Ucenicii Lui L-au întrebat [pe El], zicând: „Așadar, de ce spun cărturarii că mai întâi trebuie să vină Ilias?”.

11. Și [Iisus] a răspuns, zicând: „Într-adevăr Ilias vine și va restaura [apocatastisi]/ va aduce înapoi toate!

12. Dar Eu vă spun vouă că Ilias deja a venit, și nu l-au cunoscut pe el ci au făcut cu el tot ce au vrut! Așa și Fiul omului pătimește[4] de la ei.

13. Atunci Ucenicii [Lui] au înțeles că despre Ioannis Botezătorul le-a spus lor [Iisus].

14. Și mergând ei către mulțime, s-a apropiat de El un om, care a căzut în genunchi [înaintea] Lui

15 și a spus: „Doamne, ai milă de fiul meu, că este lunatic/ epileptic [seliniazete] și pătimește rău! Căci adesea[5] cade în foc și adesea în apă.

16. Și l-am adus pe el la Ucenicii Tăi, și nu au putut a-l vindeca pe el”.

17. Și a răspuns Iisus [și] a spus: „O, generație necredincioasă și pervertită/ denaturată/ depravată [O, ghenea apistos che diestrammeni], până când voi fi cu voi? Până când vă voi îndura/ vă voi răbda [anexome] pe voi? Aduceți-l pe el aici, la Mine!”.

18. Și Iisus l-a mustrat pe el[6] și demonul a ieșit din el[7] și copilul s-a vindecat din ceasul acela.

19. Atunci Ucenicii lui Iisus s-au apropiat deoparte [și] au spus: „De ce noi nu am putut a-l scoate pe el?”.

20. Și [Iisus] le-a spus lor: „Pentru puțina voastră credință! Căci adevărat vă spun vouă, dacă aveți credință cât un grăunte de muștar, veți spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» și se va muta! Și nimic nu va fi vouă cu neputință.

21. Dar neamul acesta [de demoni] nu iese, decât numai prin rugăciune și post[8]”.

22. Și venind ei împreună în Galilea le-a spus lor Iisus: „Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor,

23. și Îl vor omorî pe El, și a treia zi va învia”. Și s-au îndurerat/ întristat foarte [mult].

24. Iar ei venind în Cafarnaum [Cafarnaum], s-au apropiat de Petros cei care luau didrahmele și au spus: „Învățătorul vostru nu plătește didrahmele[9]?”.

25. „Ba, da!”, a spus el[10]. Și [Petros] intrând în casă, Iisus i-a luat [vorba] înaintea lui, spunând: „Ce ți se pare[11], Simone? Regii pământului de la cine iau dare [teli] ori impozit [chinson]? De la fiii lor sau de la străini?”.

26. Și [Petros] i-a spus: „De la străini”. [Și] Iisus i-a spus lui: „Așadar, fiii sunt scutiți.

27.  Dar ca să nu îi scandalizăm pe ei, mergi în mare, aruncă undița și ia primul pește prins, și deschizând gura lui vei găsi un statir[12]! Pe acela ia-l și dă-l lor pentru Mine și tine!”.

---

[1] În ed. Biblia 1688: osebi [de o parte]. În ed. Noul Testament-Bălgrad [1648/ ed. 1998]: „de eiși” [de sine]. În ed. BOR 1914: „deosebi” [separat]. În ed. BOR 1939: în singurătate. În ed. BOR 1988: „de o parte”. În ed. BOR 2001: „ei între ei”.

GNT este identic cu MGK în această problemă.

[2] De către cei trei Sfinți Apostoli, în mod extatic.

[3] În ed. românești sinodale: colibe.

[4] E vorba de un verb la infinitiv prezent activ și nu de unul cu nuanță de viitor, ca în edițiile românești sinodale.

[5] În mod frecvent.

[6] Pe demon.

[7] Din fiul bărbatului.

[8] Versetul al 21-lea lipsește în mod integral din GNT și îl redăm aici după MGK. Nu apare versetul nici în BNT, TIS, NJB, NIB. Însă el apare în TNT, în NRV (care vorbește despre: „specie di demòni”), în PNT, R60, NKJ, NEG („sorte de démon”), în ed. Biblia 1688 („acest fealiu [fel] nu iase [nu iese], ce numai [ci numai] cu rugăciunea și cu postul”), ed.  Noul Testament-Bălgrad [1648/ ed. 1998] („feal [fel] de draci”), ed. BOR 1914, 1939 („soi de demoni”), 1988 („neam de demoni”), 2001 („soiul acesta de demoni”).

[9] A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Greek_drachma.

[10] Sfântul Apostol Petru.

[11] Ce gândești cu privire la acest lucru?

[12] O monedă care valora două didrahme sau patru dinari. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Stater.