Da, cu siguranță: și eu mor! Dar nu de tot…

Unde omul vorbea, citea, se ruga, contempla, tăcea…

Odată cu pierderea migalei pentru a țese o velință de pat, o carpetă sau un ștergar femeia a pierdut odihnirea în lucru, concentrarea susținută, mulțumirea interioară și rugăciunea.

Femeia ortodoxă muncea și se ruga, și se odihnea în ceea ce făcea.

Când nu mai știi să prețuiești lucrurile e semn că le obții prea ușor.

Și când nu știi să le prețuiești…nu le meriți.

Luntrea în mișcare e o…punte. O legătură între două maluri.

Ca să ajungă inima ta la mine trebuie să îmi scrii un email…Adică să trimiți o luntre până la mine, ca să se facă o punte de legătură între mine și tine.

Dacă nu știi să treci dincolo de tine…nu o să descoperi nimic nou.

Noutatea constă în aceea de a te face luntre, de a te face punte, de a te face dialog cu altul.