Ebraică/ Șalom, ma șlonca? → Bună, cine ești tu? / Eu sunt student. → Ani telmid. /

Eu = ani; tu = ata (m.)/at (f.); el = hu; ea = hi, noi = anahnu; tu = atem (m.)/ aten (f.); ei = hem, ele = hen.

Alfabetul: alef, beth, ghimel, daleth, hei, vav, zain, het, tet, iod, caf, lamed, mem, nun, sameh, ain, pe, țadic, cof, reș, șin, tav.

rege = meleh; Miriam; Natan; ban= chesef; tată = abà; mamă = imà; bine = tov; zahăr = sucar;  carne = basar; usturoi = bațal; cameră = heder; unchi = dod; umăr = catef; ureche = ozen.

cana(h) = cumpărat (m.)↔ h-ul final nu se rostește dar se transliterează.

de asemenea = gam; dificil/ greu = cașe; dimineață = bocher; fericit = samer; foame (m.) raev; foarte = meod; înalt = gavoa; lună = hodeș; lung = aroh; mare = gadol; minut = daca; laila(h) = noapte; obosit (m.) = aief; oră = șaa(h); sărac = ani; scurt = cațar.

urs = dov; vechi (cu referire la obiect) = iașan; ziua = iom.

Punct pe dreapta = ș/ punct pe stânga = s.

Zilele săptămânii: șabat; iom rișon = ziua întâi = duminica; iom șeni = ziua a doua = luni; iom șliși = ziua a 3-a = marți; iom revii = ziua a 4-a = miercuri; iom hamiși = ziua a 5-a = joi; iom șiși = ziua a 6-a = vineri.

albină = dvora; haia(h) = animal; zachen = bătrân/ vechi (cu ref. la o persoană); bogat = așir; hole(h) = bolnav

Sliha(h)! = scuzați-mă!

Erev tov! = Bună seara!

Bocher tov! = Bună dimineața!

Litra ot! = La revedere!

Șalom = Pace/ Salut!

Ma șlom ha? = Ce mai faci? (când se adresează bărbatul); Ma șlom meh? = Ce mai faci? (când se adresează o femeie); Ani miț taer!= Îmi pare rău! (pentru bărbat); Ani miț taert! = Îmi pare rău! (pentru o femeie).

lo = nu; chen = da

Beracașa! = Te rog!

Toda(h) = Mulțumesc!

șmi = numele meu este…

Ani besete raiata? = Eu sunt bine, tu? (pentru bărbat); Ani besete reat? = Eu sunt bine, tu (pentru o femeie).

ve = și; bet-cafe = cafenea/ casa cafelei; hotel = malon; mi-ar place/ mi-aș dori = alacheș; muzeu = muzeon; Arțot Abrit = Statele Unite = USA; aeroport = namaltuha; repede = maher; restaurant = misada;  șem areho = numele străzii; taxi = monit

Savantul evreu Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922) a creat limba ivrit (caractere ebraice + reguli fonetice, morfologice și sintactice + neologisme).

ever = de dincolo; midrașul cuprinde ramez + draș.

Cele 4 sensuri: pșat (literal); remez (aluziv); draș (exegetic) și sod (mistic).

Alfabetul ebraic are 23 de semne și cuvinte cu rădăcină triconsonantică. Scriere de la dreapta la stânga. Limbă sintetică.

hascala = iluminism

Orice cuvânt începe cu o consoană. Toate consoanele se citesc în afară de a, h, v, iod, a.

Iod, vav și he nu se rostesc la final de cuvânt și când sunt precedate de vocale.

ochla(h) = mâncare; orma(h) = viclenie; baonia = în corabie.

Dagheșul forte (punctul în consoană) dublează consoana.

dușman = sin; goiim = neamuri; ruah = duh/ vânt; rea = prieten; răsplată = ghemul; halelu = lăudați; roșie = aduma; hacheled = câinele.

Mappicul = punctul în consoană pentru a se rosti h-ul final.

Accentul cade pe ultima silabă a cuvântului.

sefer = carte, hasefer = cartea, losefer = cărții

Accentele: atnah, silluc și munch.

Hai(e)or = Nilul; devarim = lucruri.

Limba ebraică are prepoziții puține: be = în, lângă, prin cu; ce = ca, ca și, după , conform cu; le = la, spre, pentru.

min-haareț = din pământ; vavul proclitic e conjuncție = și, dar, așa (de); astfel, dacă…sau ca un prefix inseparabil.

Ierușalaim = Ierusalim; Canaan; șem = nume, mână = iad; idiș = leagăn

*

Germană. /Emotion= emoție; Kleid = rochie; Verband = 1. uniune/ asociație, 2. pansament, bandaj.

Substantivele se scriu numai cu literă mare, adjectivele și verbele cu literă mică.

Verbannung = exil; Verbeugung = plecăciune; Kleidung = îmbrăcăminte; Klammer/ -n = 1. paranteză/ -e; agrafă/-e.

Și germana e limbă sintetică.

Klang = sunet; es klappt = în regulă!

Schlange = șarpe. Ca să avem șarpe cu clopoței trebuie să alăturăm cele două cuvinte și să formăm unul singur: Klapper⁄schlanger. Și în interiorul noului cuvânt substantivul e scris cu literă mică.

adj. klar = clar, limpede; vt. klären = a clarifica, a limpezi; Klause = chilie; Klavier = pian [citim clavir, după cum l-am împrumutat și noi în română].

Klavier spielen = a cânta la pian. Dar pentru pianist (adică pentru cântător la pian) avem subst. Klavier⁄spieler.

kleben = a lipi; adj. klein = mic…de unde Inocențiu Micu/ Klein; klein⁄stadt = oraș mic, provincial (klein + stadt); Klerus = cler

Klo⁄papier = hârtie de veceu = hârtie igienică…pentru că Klosset, prescurtat Klo = closet, veceu.

Did you like this? Share it: