Orientare în online
Vizitatorii de online nu numai că nu și-au cultivat așteptările, dar pe deasupra interacționează cu acest mediu, prea adesea sau în număr mare, numai la modul comercial. Internetul se transformă, din ce în ce mai mult – și sub presiunea unei mediatizări interesate și devalorizante – într-un alt supermarket.
Numai că, spre deosebire de supermarket, unde nu găsești nimic pe gratis, aici, încă, mai există oameni care creează spații online fără interese publicitare și (implicit) comerciale.
De când am început creația online și până astăzi, se perpetuează mesajele de genul mai vreau să citesc astfel de articole! sau asta e bună dar e incompletă! sau mai vreau și altele!, etc. La început am crezut că sunt prea mulți adolescenți în online…
Ceea ce se găsește însă pe Teologie pentru azi nu e marfă! Nu sunteți în fața unui galantar! Nu vă alegeți atunci când primiți pe gratis – mai ales când primiți foarte, foarte mult! – și nu comandați ceea ce trebuie să scriem și să oferim mai departe!
În afară de faptul că mulțumirile sunt extrem de firave, feed-backul pe care îl primim este o înregistrare neașteptată a debusolării/ a dezorientării celor care pășesc în spațiul online, care dau impresia că fac experiența plutirii în vid sau că își pierd gravitația în mediul online: cum mulți vin și cu un cap vid, poți să spui că e vid în vid…
Ceea ce nu înțelege civilizatul onlineist, dotat cu computer și racordare la internet, este că aparentul mediu impersonal al onlineului nu este un stadion de fotbal unde poate să urle în voie, nu este o junglă sălbatică unde poate să facă expediții și să spargă capete de maimuțe, nu este baia proprie unde poate…să se dezbrace.
Onlineul este o imagine a lumii în care sunt valabile toate regulile din lume, după care trăiești și conviețuiești alături de ceilalți.
Unii îi aplică acestui spațiu numai regulile din jocurile virtuale – singurele pe care le cunosc – alții îl confundă cu spațiul de unde trebuie ei să pescuiască (a se citi: trebuie să fure) informații și să plece sau de unde, alții, trebuie să cumpere niște produse, tot după raționamentul supermarket.
Fiecare confundă onlineul în întregime cu ceea ce caută el sau cu atât cât a experimentat el din mediul online!
Nu e obișnuit ca autobiografia sau literatura personală sau munca științifică personală să îi fie oferite la nas, de aceea nici nu e în stare să gândească că nu există doar rațiuni oculte și motive publicitare pentru care i se face o asemenea onoare.
De aceea se și simte să ceară mai mult, să pretindă, să observe o cută, un fir de praf, să protesteze și, extrem de rar, să mulțumească sau să-i treacă prin cap că ar fi onest să încerce și el asemenea eforturi, măcar să vadă cum e, adică: cât e de ușor.
Compartimentarea mult prea complicată a unui imens magazin sau a unei aglomerări urbane sau…, în sfârșit, a onlineului, îi face pe unii să-și piardă uzul rațiunii și busola, ca în mijlocul unei galaxii fără semne de orientare.
Semnele există. Mai puțin dorința și disponibilitatea de a le descifra…