A apărut 2TB USB
Da, stickul de 2 TB de aceleași dimensiuni cu cele deja existente pe piață! Detalii aici.
A apărut în august 2011.
Zi: 6 septembrie 2011
Anatolida sau „răsăritul” lumii [6]
V. Peștii și păsările
A Domnului iar voce răsună peste ape,
Și aerul și marea se umplu de viață,
Dau ramuri zoofite, polipii iau simțire,
Se umple tot abisul, cuprinsele marine
De lucitorul nacru, de candidele perle,
De rumenul coraliu.
Înoată peștii-n ape, în aer păsări svoală
Și, binecuvântate d-omnipotenta voce,
Tresar de bucurie, celebră fiecare
Amorurile sale,
Spre-eterna propagare și varia-nmulțire
De generi și de speții.
Cântați, din aripi bateți, ființe svolătoare,
Nălțați la ceruri imnul prin cântecele voastre;
Voi, notători, asemeni jucați-vă în ape,
Umpleți cuprinsul mării, câmpiile eterii;
Sunt binecuvântate a voastre tinereți
Și candide fiori.
L-aspectul vostru Domnul exclamă că e bine.
Și vine iară seara, se face dimineață,
Se-ncheie ziua-a cincea.
VI. Animalele pământului
La viață, la lumină,-n sus orice suflare,
Luați formele voastre, de la insect și vierme
Și pân’ la patrupede ce pașteți câmpi, dumbrave,
Și până la sălbatici ale pădurii fiare;
Ieșiți pereche toate în masculi și în femini,
Serbați nuntele voastre, vă propagați în secoli
Pe generi și pe speții, vă reproduceți semeni,
Nutriți, vă creșteți puii ce își așteaptă cuibul
Întâi la sânul vostru ș-apoi la al naturii,
Ospăț universale ce-ntinde providența
La tot ce e viață, la toată răsuflarea.
S-a pus și vouă lege, urmați dup-a ei voce,
Vă înmulțiți și creșteți, glorificați pe Domnul
În varii idiome, după natura voastră,
Căci, binecuvântate, aveți o providență
Ce-i place să vă ție, și zice că e bine.
Deși Dumnezeu a binecuvântat creaturile Sale și le-a poruncit să se înmulțească (Fac. 1, 22), totuși această înmulțire nu include, înainte de căderea omului, reproducerea sexuală.
Din acest punct, Heliade începe să se îndepărteze de dogma ortodoxă, pentru că el sugerează deja, în versurile de mai sus, ceea ce va afirma și puțin mai departe, în cazul primei perechi umane, și anume că înmulțirea, pe cale sexuală, a început încă înainte de greșeala Protopărinților (ceea ce este o erezie din perspectivă creștină).
În rest, poetizarea sa urmărește, ca și până acum, referatul biblic (Fac, 1, 20-25).
Heliade enumeră tezaurele apelor (desemnate ca: abisul, cuprinsele marine), așa cum făcuse mai înainte și cu cele ale pământului (rubine, smeralde, iacinte, safire, adamante), individualizate, ca și atunci, cromatic: nacru (fildeș), perle, rumenul coraliu. Cum spuneam și altădată, această detaliere mă face să mă gândesc dacă la Macedonski, în privința apetitului pentru prețiozități, funcționează reflexul parnasian sau reflexul heliadesc.
Voi, notători, asemeni jucați-vă în ape urmează expresivității psalmului 103, 27, pe care un alt poet, Dosoftei, o reproduce astfel: Acolò le vine toană / De fac chiții gioc și goană.
Ca și Bolintineanu, pentru care marea înseamnă tărâmele lichide sau câmpiile lichide sau luncile-eterate (Conrad), Heliade numește cuprinsul mării: câmpiile eterii – referindu-se la caracterul lor eterat (diafan), la materia transparentă a apelor.
Și din nou atragem atenția asupra similitudinilor cu Bolintineanu, care de asemenea, vedea prin apa mării ca printr-un mediu perfect transparent, mozaicurile de pești (vezi capitolul nostru despre Bolintineanu din Epilog la lumea veche, vol. I).
Din nou, ființele create înalță imne către Dumnezeu, ca și în episoadele anterioare ale poemului, ființele svoltătoare prin cântece, iar animalele în varii idiome, după natura voastră.
Sermon on the Nativity of Lord’s Mother [September 8, 2011]
Beloved brothers and sisters in the Lord,
the first feast of the new ecclesiastical year is dedicated to Lord’s Mother, that is the most spiritual human person, called in the today’s service from Menaion: the beginning of our salvation.
And our Lady is the saint beginning of the salvation of the world, because of her was born the Savior Jesus Christ.
The today’s service combined the veterotestamentary prophecies with the datas of the Church Tradition about the Virgin’s birth.
Therefore, our Lady is the unburnt bush, Jacob‘s ladder, the undamaged door of Ezekiel, according to the Prophets, but born of Joachim and Anna at old age, after Saint Anna was barren.
And her birth was wonderful precisely because it occurred beyond the normal birth, through prayer and the angelic proclamation.
A birth in purity, miraculously, for that Most Pure Virgin would give birth, beyond nature, to the incarnate Son of God.
And always the liturgical theology of the Church sees Mother with her Son. And she is a servant of God’s dispensation to the world.
Because her life was a continual obedience to God. And because, he was obedient to the Master, therefore „gladness was announced to all world”, as said the troparion of the day.
But the gladness announced by her is an ontological one because it deified our nature. It’s the gladness of conversion from death to eternal life because the orthodox life is just life with God.
We begin the ecclesiastical year and we start it through to bless the lives. We bless the life and the cosmos around us. For the whole humanity and the cosmos are called, in Christ, to become new creations, and namely restored and filled with His grace.
And only where life is blessed, expect good children. And where the marriage is a holy, divine. Because children need an environment where spiritual grow and develop as real people.
And when the Church confesses the Mother of God as Mother and Virgin also shows that both motherhood and virginity are accomplishments of women. And that the birth of sons does not exclude the purity and the holy life but, rather, implies it.
The spiritual songs of the day called the Church and all humanity to happiness. At the virginal happiness. At the happiness which enriches our inner with grace.
Because we are asked at the explosion of the holy happiness that is behind the purity and the appeasement of the self. The Mother of God calls us from her icons at the joyful silence.
Therefore, all those who have patronymic birthday today (including my wife, that fulfills today, September 8, 2011, 34 years) I wish you joy and peace, now and forever. Amen!
Predică la Nașterea Maicii Domnului [8 septembrie 2011]
Tăcerea ca un crater
„Bătălia se dă între spațiul virtual și terase”. Adică între diferență și indiferență. Între cei care aleg să facă ceva și cei care aleg să se bârfească între două halbe de bere.
*
România se împarte în trei: o parte luptă pentru ea (puțini…și care se constituie în viitorul ei real), o parte fug de ea în altă parte (pentru că nu știu ce să facă aici) și altă parte de Românie așteaptă să fie măturată din istorie pentru că nu vrea să meargă în pași democratici.
*
Imobilismul multora se traduce prin aceea că nu sunt proprii profesionalismului ridicat pe care îl cere clipa de față.
*
Cred că mulți au ajuns la concluzia că libertatea e prea responsabilă și că cere prea multă conștiință. Și asta în detrimentul lor…
*
Iubitorii de comunism au fost deranjați în profunzime de martirizarea unor tineri, puțini, în decembrie 1989. Cu alte cuvinte, le-au stricat „viața bună” a multora prin dorința lor de a-i face pe toți românii oameni liberi și verticali. De aceea, când mulți regretă „binele comunist” regretă faptul că nu au fost lăsați, în continuare, să fie precum niște vaci de tăiere.
*
Libertatea, e adevărat, e pentru oameni care știu ce să facă din ea.
*
Povara libertății îi face pe mulți să dorească biciul. Însă vor să fie minimalizați și înfometați doar cei care nu au conștiința a cine sunt și a ce vor. Dacă ești butuc…e normal să nu fii deranjat că ești considerat ceva de neglijat.
*
Doar foarte puțini înțeleg faptul că scopul tuturor științelor și al cunoștințelor pe care le primim de oriunde e acela de a le unifica în interiorul nostru. Acesta e motivul pentru care, în mulți, cunoștințele, sentimentele, aspirațiile se bat cap în cap, sunt un motiv de isterie și de neliniște și nu de regăsire și aprofundare de sine.