Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a… 
***

Atacul porcilor asupra viei, p. 166/ „sunt predați gândurilor animalice și demonilor răi care fac necurății”, Ibidem, desfrânări/ „pentru [omul] cel Drept Dumnezeu este turn în fața dușmanului” său, Ibidem/ părăsirea noastră din partea lui Dumnezeu, Ibidem/ cei la care Dumnezeu „renunță complet, pe aceștia îi lasă liberi să facă voile trupului și ale gândurilor lor”, p. 167.

*

„învățat de cuvântul pătrunzător”, p. 167/ spinii = grijile vieții, Ibidem/ bogăția care ne îngreunează sufletul, Ibidem/ sufletul necultivat, neînduhovnicit și mulțimea grijilor deșarte, p. 168/ „și-au întins mâinile spre ucidere”, Ibidem/ Profeții înțeleși ca nori ce picură în oameni cuvintele adevărului, p. 169.

 *

Mesia ca „Mlădiță iubită”, p. 170/ despre artabă în n. 850, p. 171/ „inima lacomă se aseamănă focului”, p. 172/ „adesea dreptatea dumnezeiască [vizavi de noi n.n.] anticipează judecata viitoare”, Ibidem/ credința asemănată casei, cf. Mt. 7, 24, p. 173/ ereticii introduc peste lucrurile bune pe cele care sunt „străine de învățătura dumnezeiască”, p. 174.

 *

Fenicienii își arau viile cu boii, p. 175/ despre beție, Ibidem/ „nu-și acordă niciun timp pentru contemplarea minunilor lui Dumnezeu”, Ibidem/ vasele de băut foarte diverse, create în mod pătimaș, p. 176/ luarea la întrecere pe motivul cine bea mai mult, Ibidem/  banchetele pline de beție, Ibidem/ După banchetul „bahic”: „stăpânii sunt beți, slujitorii sunt beți”, Ibidem.

 *

La petrecerile în care toți se îmbătau se cânta din „fluiere și chitare și timpane”, p. 176/ melodiile căutau să stârnească plăcerea în suflet, Ibidem/ „și-au pierdut claritatea simțirii din cauza beției”, Ibidem/ după ce se îmbătau și adormeau, la trezire căutau sicheră, p. 177, adică o tărie cu care „să se dreagă”.

 *

Poftă nemăsurată de a bea, p. 177/ „vinul îi arde. Focul din vin, introdus în trup, devine flamă a săgeților arzătoare ale vrăjmașului. Căci vinul scufundă gândirea și mintea, dar aprinde poftele și plăcerile, ca un ulei flăcările”, Ibidem/ muzicanți cu viață rea, Ibidem/ cântări desfrânate care „incită trupurile spre voluptate”, Ibidem.

 *

 A căuta/ a vedea = a percepe pe cele care se află dinaintea noastră iar a socoti [cu mintea]/ a vedea cu mintea = a contempla pe cele nevăzute, p. 178/ „beția este început al lipsei de Dumnezeu, fiind întunecare a minții” noastre, Ibidem/ focul și pedeapsa Iadului, Ibidem/ în ziua judecății vom fi judecați în mod dublu, subliniază Sfântul Vasile: pentru păcatele noastre dar și pentru exemplul rău prin care i-am făcut pe alții să păcătuiască, p. 179.

 *

Despre zgomotul pe care îl facem în Biserică, p. 179/ Pentru Sfântul Vasile era lucru rușinos ca o femeie să nu fie casnică ci să cânte la instrumente, spre desfătarea tuturor, Ibidem/ cei care păcătuiesc „țes [mereu] o pânză de păianjen”, Ibidem, prin care îi prind pe alții în ea.

*

Luxul și banchetul, p. 180/ beția ca nebunie temporară, Ibidem/ dimineața = lumina care vine din cunoașterea lui Dumnezeu, Ibidem/ din nou despre înstrăinarea de Dumnezeu, p. 181 și despre „întunericul adânc” care acoperă sufletul omului pătimaș, Ibidem.

Did you like this? Share it: