Homily to the Two Saints Demetrius [26 and 27, October 2011]

Beloved brothers and sisters in the Lord,

Saints are surprises…and not expectations in the Church…although the Church is the one that born Saints.

Saints are born in the Church, in relation with God and on the measure of intensity of this relation they are surprises, there are people who surpass expectations.

The young governor Demetrius (commemorated on 26 october throughout the Orthodox Church) was killed by poke him with lances. The reason? Simple: his orthodox identity.

He was killed for that he did not sacrifice to the gods. And how could he sacrifice to the gods, if those are fantasies of demons?

He exceeded expectations…because he loved God more than his own life.

His Holy Relics, of Saint Demetrius, who lived in the III century after Christ, are at Thessaloniki or Salonika.

But, in Romania, in the Patriarchal Cathedral of Bucharest, are the Holy Relics of Saint Demetrius Basarabov. And even now, thousands of pilgrims expect to worship at his reliquary.

Saint Great Martyr Demetrius, the Myrrh Bearer…and Saint Pious Demetrius Basarabov or the New, the second being from Bulgaria.

And namely a greek and a bulgarian are Saints whom we celebrate in these days in luminous mode.

But in comparison with the first, the second Demetrius was his village’s cowboy…and, later, he became hermit.

And the Church does not honor them as Saints because the one was governor and another hermit, but because they both lived and died orthodox.

The fidelity, the faithfulness to God is the main reason for their canonization. For that, as in marriage, what matters is inner unity, fidelity of the spouses, which does not make them separate from each other.

In Bucharest, in addition, is, in these days, and the head of Saint Apostle Andrew, brought by a delegation of Patras, Greece.

And after 2000 years, the Evangelizer of romanians comes first in Bucharest, through his Holy Relics!

Therefore the joy is immense in the hearts of believers. Because the believers feel the Saints as the most necessary of their joy.

Saint Demetrius the New or from Bucharest died as a stranger, between two stones. The water of river was taken off his Holy Relics at sight.

And both Saints did countless miracles over time and they do and now. Therefore are surprising, ie wonderful in our eyes.

Are surprising as life, as Gods mercy, as holiness. Because the life with God is a continuous miracle, a constantly emphasizing of new joy and understanding.

And our prayer to them should fill us with the surprising joy of divine grace and more peace.

For that the purpose of communion with the Saints is their following. And we follow the Saints in our measure and our interior rhythm.

But through all what we do…we must feel that we approach the Saints and that they are our friends.

And the two Saints Demetrius are friend’s the believers, the zealous, of those determined for an everlasting love of God.

Therefore, we also may be their friends! To be their friends through spiritual beauty and purity. Amen!

Habemus Regem! Sau discursul seamănă cu tine

Dacă la 90 de ani, de ziua sa, Regele Mihai I „n-a reușit” să dea o lovitură de stat…nici măcar în absența președintelui României și a altor factori de reprezentativitate ai României…a reușit însă să reunească contrariile, să emoționeze până la lacrimi și să ne facă să fim demni.

Un discurs al înțelepciunii și al îmbrățișării tuturor.

Un discurs credibil prin bunul simț față de realități și emoționant prin demnitatea cu care l-a rostit.

La 90 de ani oamenii, de obicei, nu mai au chef de apărut în public. Fizicul nu te mai lasă…și poate nici mintea nu te mai ajută. Și când vine vorba de ziua ta…cu atât mai mult…

Un rege lucid la 90 de ani, echilibrat și demn…care a îndrăznit să salute doar la sfârșit, care știe să stea pe scaun, să se ridice de pe scaun, să se șteargă la nas, să își pună ochelarii, să rostească, cu demnitate, adevăruri și dureri dure, să fie cuviincios și reținut în toate înseamnă un exemplu transpartinic și ideologic.

Pe lângă cuvintele discursului…regele însuși a fost un discurs viu.

Pentru că, fără doar și poate, conducătorul unui stat trebuie să impună respect prin tot ceea ce este și spune, să fie credibil atunci când vorbește și, mai ales, să fie iubit de oameni.

Ca să vorbești nu ai nevoie de discurs în primul rând…ci de demnitate. Trebuie să știi cine ești, în ce valori crezi și ce ești în stare să faci pentru crezurile tale.

Un fost suveran, care vine și ține un discurs după 60 de ani, în fața Parlamentului aceluiași stat, înseamnă că nu are mentalitate de ales cu sacoșa și cu voturi măsluite sau de om care vrea să stea la putere prin teroare și ilegalități cotidiene, ci are crezuri care depășesc uzura timpului.

Și discursul care schimbă mentalitățile e acesta: cel care are valori mai importante decât non-valoarea utilă.

M-am bucurat, am fost demn să trăiesc acest moment istoric…pentru că m-a bucurat unitatea și entuziasmul pe care le-a provocat.

Restul e…doar neputința de a înțelege necesitatea caracterului și a vieții demne într-o societate.

Discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României [25 octombrie 2011]

Aici, în format audio, pentru download.

33.2 MB

*

Discursul Majestății Sale Regelui Mihai I
în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României
(25 octombrie 2011)

 

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.

Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.

Multe domenii din viața românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători și companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universități, licee și școli, cei din agricultură.

Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici, deși sunt puternic încercați de lipsa banilor și descurajați instituțional. Își fac datoria față de țară instituții precum Academia Română și Banca Națională, deși vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit față de ierarhia valorilor din societatea românescă.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății.

Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susține interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.

Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.

Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați.

Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române:

Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți.

Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

Așa să ne ajute Dumnezeu!