Una dintre listele mele de RSS-uri. Devoalare gratuită și de nimeni nesilită

S-o începem cu începutul (bineînțeles pentru cine încă dă cu stângul în dreptul în materie de online): RSSuri = titlurile articolelor online + ceva text…la care te abonezi…ca să le citești.

Și la un moment dat se strâng cu miile!….

Dăm o listă…pe sărite…de bloguri urmărite!

Alice neverending o dă cu poze, adică Alice Drogoreanu…și își mai scrie și numele pe ele…cel mai enervant lucru pentru mine…

Arhi grasu’ și nesimțitu’…care înjură „popii” că i să pare cul, se declară ateu tătar…fotografiază mănăstiri ortodoxe și apoi râde de ele…o dă în bărci toată ziua…și își arată burta și iarna și vara…

Bineînțeles: îl citesc cu emoție nerăsuflată

Bobby Voicu e incolor…Claudiu Târziu scrie din Joia Mare…în Crăciunul celălalt și cu tupeu beton.  Laurențiu Dumitru: la fel…că nu poate să scrie mai mult…datorită unei reviste de câteva pagini.

Bucurenci. ro, pentru că a devenit student englez…și-a făcut unul și în engleză…peripeții, ecologie, câte un articol despre unul sau altul…și restul: aforisme ale mărunțișurilor sale.

Cabral o dă cu de-ale viețiiDadamoda cu haine și tocuri…ministra [încă] Elena Udrea…are „mari realizări”…Buhnici mai scrie din când în când…Gospodari la fel, videotutoriale…și inconstantin…care și-a publicat câteva poezii…

Manafu cred că e cel mai plictisitor din această listă. Caști rău de tot…Monden info cu tineretul…Nona Șerbănescu…și nesimțitul peren „visurât”…care ca și Arhi, Piticu (catolic), Subiectiv și Zoso…au fobii când văd preoți. Poate că au ceva stricat în ei…

Oana Dobre e pe sticlă…nu mai are timp de blog. Poza cu ea în deșert…

Piticu. ro: cu țigarea în dreapta, cu camera de benoclat în stânga…și cu piciorul mângâie pisicul…Pyuric o dă cu distracția…până fuge cu mașina în noapte…Subiectiv. ro: mereu pedant (deși studiile nu îi sunt prietene)…și nesimțit pe alocuri.

The Big Picture: imagini care chiar contează. Urban Iulian: de la reclamații la contestații. Ciutacu.ro se dă de „genial” dar opera nu-l ajută. La fel și Mircea Badea. ro: care e simpatic…până te enervează din senin, cu o melteneală spusă despre credință…și stingi televizorul.

Frate, dacă tot sunteți atei, proști, nesimțiți, liber cugetători…de ce trebuie să știm și noi, la TV sau pe bloguri? Faceți-vă și voi că sunteți frumoși, calmi, deștepți, uluitori!

Mie îmi plac ateii deștepți, mărinimoși, mari scriitori…nu paparudari.

„Marele” Zoso: de la nurișoare…la progrămele…de la articolușe la pozișoare…de la frichineli…la ifose de „bazat”. Mariana Ciutacu: poze și cântec…Ce recomand. ro: ca să mănânce și gura lor. Down Archive și Flmsdown Free…ca să mai vedem filme, fete și băieți, programe și noutăți din toată lumea.

Haideți, nu fiți supărați că eu „nici nu cred” în ce spun acum! Totul e „baloane de săpun”, citat Iris

Continuare: Persona sau Dănuț Mănăstireanu bagă abureli la greu pe blog de când s-a făcut anglican. Adică e un blog ce merge pe carburanți solizi…Revista Ortho Graffiti a lui Laurențiu: cea care îi consumă „tot timpul existenței sale” precare dar în care el are doar un articol-două…

Pucioasa…e cu localeThe Superficial e cu „mare dive” confundabile. Savatie Baștovoi mai își aduce aminte…și mai pune câte „o luminiță de la capătul tunelului”…după care iarăși mai ațipește…pe blog…și Marius Cruceru  (și la articole și la comentarii)…unul dintre cititorii mei „de top”…care e degetul mic, de la piciorul drept al onlineului…și dacă pleacă el sau se mișcă puțin mai neglijent…internetul se cutremură într-o rână.

Aici noi facem muncă de arhivism onlainistic…pentru ca, peste ani și ani, să se știe ce mari creatori erau pe net și în lumea largă!

Antiteze a devenit Mihail Neamțu…și apoi, ca molia ce se preschimbă în floare…Mihail Neamțu a ajuns Albă ca compromisul.

Ama are un câine…iLL’s mental are probleme…Lucia Verona dă premii…și e evreică…Bookbloog.ro face recenzii la carte…în urma cărora nu am vrut să citesc niciuna dintre cărțile prezentate de ei. Adică nu m-a convins, vere!

Cartea din geantă…pozează pe cei care citesc în locuri deschise sau închise. Chestii livrești…cu trei gânduri…Cristian Preda, europarlamentarul, e cel cu titluri de-un cuvânt, reclame la cărți…și își zice gândurile pe scurt, ca să nu și le piardă.

Mihai Bendeac își face reclamă la puii lui. Octavian Soviany mai dă un poem. Paul Negruț scrie doar când vine, din când în când, „sfârșitul lumii” .

Răpirea din Serai a lui Zaza…e singurul normal până la această clipă. Adică o femeie tânără scrie despre una, despre alta…arată că se învârte în lumea gândurilor bune și că se bucură de online ca de o pasiune a ei.

Curtea Veche blog se autopublicitează la cărți, Ferestre în pridvor a dat bir cu fugiții…Orthodoxie, blog ortodox în franceză, la care contribuie și un român, ne ține în priză cu realitatea ortodoxă din Franța și din alte părți. Echilibrat și energic.

Poiana lui Mayuma, a lui Iulian Băicuș: se schimbă după cum bate vântul. Cathisma a lui Savatie…pentru autopublicitare…iar Prof. Vladimir Tismăneanu se face atât de nesuferit cu partizanatul său de „vocație”…că nu are rost să te mai indignezi…dacă e grețos cu unul și cu altul…care sunt neagreați de actualii „combatanți”.

Alex Gâlmeanu e cu fotografiile. „Lacrima din cer” picură doar vara…Ștefania Coșovei pentru poezie…și Prof. Adrian Năstase pe blog, Trilulilu, You Tube și Flickr…Și îl urmăresc nu pentru politică (eu, ca om și preot, sunt apolitic) ci pentru maniera în care își face treaba în mod zilnic la nivel online.

Michael Hăulică (Colierul de perle al bunicii) pentru știrile din cultură. Dumitru Agachi pentru fotografii. Pro(-)scris pentru polemica cu adventismul…deși nu m-a convins că a învățat ceva capital de la Steinhardt.

Revista cultura. ro…Florin Lăzărescu pentru jurnalul, fotografiile și povestirile sale…Foaie Națională pentru unele cărți din cele pe care le dăruie. Și blogul de creație religioasă al Prof. elvețian ortodox  Claude Lopez-Ginisty, care face o muncă extraordinară de reevidențiere a Sfinților ortodocși ai Occidentului.

Bibliophyle, Book By Its Cover, Chestii și chestiuni al lui Trandafirescu, în care scrie rar…și cu poze, blogul Elenei Dulgheru (care nu m-a convins că înțelege filmografia postmodernă și că o poate comenta din punct de vedere ortodox), Featured Stories, Full of Grace and Truth, Gawker, Art And Faith, Gia Codrescu, Gizmodo, Heavenly Ascents, Lifehaker, Lume Bună (diverse campanii)…

Orthodoxologie…un alt blog ortodox în franceză…Șuțu. ro și fotografiile sale…Răzvan Exarhu cu articole ioc și poze old din când în când…Smashing MagazineAntilogic, Creativeroots, Design You Trust.com, Fubiz, I Belive In Avertising, Orthodox Patristics, The Coolist, Vox Republica…flebețea mea fiind Costi/ Costel Rogozanu, cu care nu sunt de acord cel mai adesea dar mi se mai și întâmplă contrariul…

Blogatu. ro…care „blochează” Craiova de fiecare dată când scrie reclame, iYli, blogul lui Kapra pentru știri IT,  Lilișor net…de la Oradea?, Simona Vintilă, Ioana Popescu și aventurile ei picante sau răsuflate, Alexandru Vakulovski…și mai zice câte un teribilism, blogul Ierom. Petru Pruteanu: rar și cu scântei iar Certocrația lui Dorin Tudoran s-a închis pe timp de pace…după ce a făcut greva foamei pe timp de război

Dorin Tudoran a fost decepția mea de toamna asta…în materie de dezertare

Jiunimea e cu tineri, Bizydai al lui Moise Guran, Nicoleta Savin cu Blog de veghe(foarte rar și melancolic), The Romanian Revolution of December 1989 [uluitor prin documentația pe care ne-o propune], blogul lui Victor Roncea și extremele lui, mâncarea lui Adi Hădean și fotografiile, Marius Mioc, Chinezu și enervantul său blog…în care vorbește toată ziua de creație…iar el livrează vorbăreală, Je și Seb în Tenerife, Serginiu, Sever Voinescu (cam absent), Fără filtru, nesimțiții de la Andreanum, cele două bloguri ale lui Constantin Gheorghe…

Cine m-a pus să încep, nu?!

Petru Bogatu din Republica Moldova, Ionuț Iancu, Prof. Ruxandra Cesereanu cu cele două bloguri ale ei: ba lapidar…ba tenebral, Liviu Antonesei și câte o poezie, Concediază-ți șeful! (ăsta e nume de blog…), eClaudiu, Mărturie creștin-ortodoxă, Sorin Platon, Război întru Cuvânt (sublinieri cu albastru și cu roșu), Contra sens, George Lăcătuș: care scrie despre el și amărala românească, Danion Vasile, Preachers Institute. com, Vlad Dulea, Oana Boncu (fotografii atente)…

Stela Popa din Republica Moldova…și cu cetățenie română, Mika Pană, Monica Macovei, Vasile Călin, Bucătăresele vesele, Dan Mihalache, Fundația creștin democrată…care nu se ocupă de externe ci de interne…Robert Turcescu, Serghei Niculescu-Mizil și cancanurile TV, Baricada…caricaturi nesimțite, Bookiseală. ro, Cancan. ro, Ciprian Voicilă (nouă speranță extremistă), CNN.com, Gândul. net, Diacritica pentru…greșeli de scriere cu voie și fără voie, Dilema veche…care devine din ce în ce mai mult foarte veche și neinteresantă.

Dorin Onofrei, Floriana Juncan, Gheorghe Erizanu, I’m More Romanian Than You! (americanului îi place la noi), Prof. Ion Coja: îmi place…și nu îmi place; Jurnal de prințesă urbană, Jurnal. ro, La Rotundu (gunoiul de Oradea este extraordinar de frumos); Observatorul cultural. ro (o revistă fără coagulare), NYT, Ne-cenzurat. ro, blogul prea dăruitor al lui Paul Goma…în comparație cu câte nu i-am dat noi lui…

Puterea. ro, Rețetele mamei (mâncăruri), Libertatea. ro, Dan Voiculescu, Andreea Macri, Cristina Bazavan, Răzvan Codrescu, Prof. Daniel David, Comănescu. ro, Fără chiloți (așa se cheamă blogul unei poete tinere; adică ce e în gușă e și în…), Daniela Delibas și dulcegăriile ei „speciale”, Mădălina Drăghici, Obama Foodorama (adică ce mănâncă Obama la Casa albă), Lorena Lupu și băgările ei genitale greu de înghițit, blogul lui Varujan Vosganian, Zăineasca, Alin Suciu și ifosele lui că nu e „prea văzut”…

Cristian Bădiliță, greco-catolicul, și revista lui cu mulți baptiști, Cenușă de trandafir, Cristina Nichituș Roncea, soția lui Victor Roncea, și fotografiile sale, Dan Vârtopeanu, Dan Dragomir pentru IT, Mystagogy, Huffingtonpost.com, Brăduț Florescu, Andi Moisescu (vaca din Carpați), Radu Vâncu, Horia Gârbea, Dicție. ro, Pauly Luca, Ortodoxia Tinerilor. ro…care sper să își păstreze entuziasmul și creația la cote tot la fel de mari…dacă nu și mai mari.

Alexandru Racu, Presa ortodoxă, Ghid de jurnalism, Revista Echinox, Teatrul de azi, Alexandru Păduraru, Again and Again, Tudor Chirilă, Vasile Gogea, Istodor. ro și enervantele sale interviuri…Pagina de media, Dragoș Stanca, Kamikaze. ro, Rontzi (nepoata lui Mircea Badea), Scriitori din București, Știri @yoda. ro, TVdece, White House. gov, Ziariști online, Și blondele gândesc, BizChannel, Boomlit, Emma Zeicescu (cam slăbuț cu scrisul în ultimul timp…), Evlogia, Foto Union, Revista ortodoxă. ro.

Saccsiv: mestecătorul de articole al altora…care își dă cu părerea în absența feței. Adică „bravul luptător” ortodox, pe care nu îl poți lua în seamă…pentru că nu există cu acte în regulă. Apologeticum: frate cu el. Extremiștii noștri de top 10…care stau în topul WordPress.ro ca lindina în frunte.

Pe unii îi citesc…fără plăcere…Cred că s-a înțeles până acum acest lucru.

Eu nu îmi permit să fiu neinformat…dacă vreau să fiu online în mod pozitiv.

Laurențiu Horubeț, Marius Ghilezan, Ana Abronov, MagiaRomania, Magnalia Dei, Emanuel Conțac: un „amar”…cu mare dicționar, Moarte lumii noastre: extremiști neolegionari, Penticostalismul azi, Politeia, Rețetele Marianei, Rodica Culcer, Răzvan Perșa, Viorel Padina, Teologie și cultură, AWOL, RBECS, Bussines Forum, Earliest Cristianity, Părintele Stephen Freeman, Paleografia Greca, Roger Pearse, Daniel Cristea-Enache, Teodor Baconschi, The Forbidden Gospels, Proschinitis (în neogreacă), Kolhaadam, Icoane ortodoxe bizantine, Pictură bizantină, Biblioteca Teologică, Codruța Filip.

Diana Mandache și regalitatea (adică scrie despre ce e specializată), Ion Iliescu și blogul său: Echilibru, Modernism, Synesis, Agora creștină, Ballet des Nations (muzică clasică), Britania Ortodoxă, Bucureștii vechi și noi, Constantin Cucoș, Corect News, Dmitri Miticov, PLGO, Tipărituri vechi, Yigru Zeltil, Zoltan Nagy…

Am mai sărit câteva zeci…că și așa am obosit.

Dacă urmărești pe cineva articol de articol…înțelegi ce face, ce scrie, cine este.

Și nu e greu să faci acest lucru dacă poți și ești atent.

Și, deși lista asta e una dintre listele mele de RSS-uri, nu o zi ci multe zile…abia am ce citi interesant din ditamai majăra de scrisuri.

Adică mult gunoi, mult impersonalism, multă pălăvrăgeală…și prea puțină sinceritate, competență și inteligență.

Nu, nu cer de la cei la care sunt abonat să piardă toată ziua la un articol dacă nu au timp. Nu le cer marea cu sarea. Ci atunci când scriu un poem, trei rânduri, o știre, o ceva…să o facă cu gândul că au scris-o odată pentru totdeauna și că e ceva foarte serios.

Adică să se ia în serios…și nu în neserios

Pentru că știrea, gluma, rețeta culinară, referința sunt lucruri serioase…dacă ne gândim că ele vor fi crezute și acceptate de alții ca lucru verificat de noi.

Adică dacă tot zicem ceva…să o zicem pe bune, apăsat…ca omul să aibă un folos din ce scriem noi.

Cititorii mei sunt cei mai autentici cititori din lumea largă

Ei sunt mulți pentru că sunt diverși…și viceversa e la fel de valabilă.

Ei sunt diferiți dar totuși asemenea.

S-au învățat cu multul gratis…și cred că li se cuvine. Însă nimic nu li se cuvine…ci totul e darul nostru pentru ei!

Din mai multe țări, din mai multe sate și orașe…din toate continentele. Peste 5.000.000 de vizite…și câteva sute de mii de unici…sunt ei și aportul lor la TPA.

Bineînțeles că le mulțumim…și o facem pe fiecare zi de aproape…60 de luni.

Însă hai să vorbim totuși despre ei…despre cei care ne vizitează!

Există un procent de cititori zilnici…care vin, citesc, așteaptă ce scriem…dar cred că ne-ar supăra cuvintele lor…comentariilor lor…încurajările lor…O, nu! Ele ne bucură…

Există un alt procent, al cunoscuților, al celor care ne cunosc…vin…privesc…ne monitorizează din priviri…nu zic nimic…și nici când ne întâlnim nu prea zic nimic…dar spun multe prin tăcerea lor…

Un alt fel de public cititor îl formează căutătorii de repede…care așteaptă să ia și să plece…Vor să vadă care e trendul, ce cred eu despre una…despre alta…ca să scrie și ei. Vor tonul…Vor să le dăm tonul…că de restul cred că sunt în stare

Mută informația de la mine la ei...deschid bloguri pe palierele mele de creație…o dau cu cruci, icoane, slujbe și bucăți de carte…la care ei nu au niciun aport…și au terminat-o.

Încă nimeni nu mi-a furat până acum ideea să comenteze în direct Scriptura și pe Sfinți…Să pună cartea în fața ochilor, microfonul sub gură…și să ne arate experiența lor ortodoxă.

Nimeni dintre ei nu mi-a copiat munca prea generoasă de a scrie cărți în mod gratuit.

Oare de ce? Oare de ce nu pot să fie personali? Oare de nu sunt ortodocși ca mine întru totul, dacă tot vor să fie clone/ paraziți ai mei la nivel online, dacă eu sunt „un îngâmfat cu doctorat” iar ei niște „sfinți” închipuiți?

De ce sunt buni doar la basme?

Mai am niște cititori care vin să vadă…dacă știu tot ce am scris eu. Și își dau seama, de fiecare dată, că și ei știau aceste lucruri „răsuflate”. Însă revin…de fiecare dată…cu toate că știu că „nu au ce învăța de la mine”.

Am publicul meu eterodox și ocult foarte bine…reprezentat…Ei citesc de câteva ori un text…se uită la nuanțe…vor să vadă cam despre cine am zis…de ce…oare cum mă pot influența…câte litere am mâncat din greșeală…am pus un i mai mult, acolo nu trebuia forma aia…dar nici cuvântul ăsta nu era bine…

Ei sunt mai cititori decât ortodocșii mei cu nasul prin nori…pentru că ei vin cu ochi de uliu la mine…cu ochi de răpitoare…ca să își reconfirme faptul că sunt un „știft” pe lângă teologia lor…și teologii lor…că nu contez…Și, de fiecare dată, își dau seama că sunt un zero barat…Dar revin…revin la ore din noapte și zi…Ei revin…pentru că eu sunt un „microb interesant” pentru ei…Un fel de „drog enervant și surprinzător”.

Vin cei pe care i-am „atins” cu cuvântul de-a lungul timpului. „Ia să vedem noi ce mai zice dementul ăsta…care mi-a zis mie că eu…Vai, ce i-aș face dacă l-aș prinde”. Mai vin, mai citesc…mai pleacă…iarăși revin…

Vine ierarhia Bisericii, vin politicieni, vin artiști, vin liber profesioniști…vin publicitari…vin „supraveghetori”…își lasă amprenta cumva…că nu se poate altfel…vin oameni de-afară, care nu ne cunosc râcile intestine…se vede fața lor…sunt curioși…își traduc articolele…vor tot felul de referințe…pun întrebări…

Și mai sunt cititorii din întâmplare…cititorii trimiși de alții…cititori cărora alții le-au recomandat platforma noastră…sau cei care sunt trimiși să manipuleze căutările noastre sau, cel puțin, să ne dea „o altă agendă” personală.

Însă agenda noastră personală e foarte vastă…și ea se pliază pe tot ce zboară și tot ce miroase.

Cu alte cuvinte: nu avem cititori. Pentru că alții sunt învățați să creadă, că blogul care nu e comentat…nu e nici plăcut

Însă lucrurile la noi sunt pe verso, sunt invers: tocmai pentru că nu știu ce să spună în primul rând…sau cred că nu au ce să spună…sau cred că noi nu am sta de vorbă cu ei…tocmai de aceea nu ne scriu.

Însă eu citesc…ce mi se scrie…și dacă moderăm ceva…atunci și citim acel ceva.

Noi citim în oameni și ce nu ni se scrie…darămite ce ni se scrie.

De aceea, să aveți parte de bucurie mare…o, cititori ai noștri din hotare…și de peste hotare!

Vom fi la fel de „nesimțiți” și de „huligani” și pe mai departe cu dumneavoastră!

Stați departe…că lucrurile merg mai departe!

Acum e frig…dar vine ea, primăvara…

  • In. 7, 1 la Sfântul Ioan Gură de Aur. Despre o variantă textuală…
  • Rero Doc…o bibliotecă online franțuzească pentru download. Găsiți aici cărți, reviste, teze doctorale, memorii etc.
  • Cei care scriu online…chiar trăiesc în viața reală!
  • Religie și știință: o pledoarie pentru interdisciplinaritate.
  • Iar Mircea Platon zice că Mihail Neamțu a fost, pe rând…„apologet legionar, euro-socialist, vânător de legionari, neoliberal, critic al criticii consumismului şi, în sfârşit, critic al consumismului”. Nu e timpul trecut! El poate și mai mult. Bineînțeles, făcând totul „cu bună credință”…
  • Laurențiu Ion : „Pe acoperiş, luna cotropeşte o baltă / cu lumina ei / pe care aş putea aţipi”…
  • Gheorghe Erizanu: „Librăria este doar o stație pentru carte. Editorul o vrea foarte scurtă. Ca o gară de tren din Bărăgan. De două minute. Cumpărătorul o vrea ca o gară dintr-o metropolă. De o jumătate de oră”.
  • ridicol = ridic + cool.
  • Cea mai scurtă metodă de a trăi e cea în care rămâi incatalogabil.
  • Oamenii fac compromisuri cu ei înșiși nu pentru că nu știu că nu sunt bune ci pentru că vor să experimenteze cum e să trăiască cu ceea ce nu le place.
  • Dacă armeanul Tavitian își va rade barba…va cânta jazz mai bine?
  • Aseară, la cumpărături, m-am întâlnit cu o doamnă prezentator și cu soțul dânsei…la casa de plată. S-a uitat de trei ori la mine…m-am uitat de trei ori la ea…și a treia oară am salutat-o…Eu nu știu de ce s-a uitat la mine…dar eu știu de ce m-am uitat la ea: pentru că am fost telespectatorul ei. Dar cum acum nu mai are emisiune culturală…tot stau să mă gândesc cum o cheamă…pentru că TVR-ul a scos-o din scripte. De ce s-ar fi putut uita la mine într-un anume fel…o doamnă atât de titrată, dacă nu m-ar fi cunoscut…de niciun fel? Și, bineînțeles, numai onlineul mă poate lega de ea…cum pe mine mă leagă de ea…chipul ei televizat. Lumea e din ce în ce mai mică…dacă suntem împreună online!
  • Ce fel de pește trebuie să mâncăm în postul acesta…ca, după ce îl mâncăm, să dobândim în noi…sau în vreunul dintre buzunare, mai multă cumsecădenie? Apelați la spațiul dedicat comentariilor, dacă cunoașteți răspunsul!
  • Știre „bomboană”: există un tânăr ochelarist penticostal, care și-a cumpărat întreg dicționarul limbii române, l-a cărat cu căruțul acasă, în multe volume fiind el…și citește seara, la culcare, câte un volum de 500 de pagini ca să adoarmă. Tocmai de aceea, în curând, cred că îi va crește niște aripi mari…speciale…care îl vor ridica în cele mai mari înălțimi ale adâncului.
  • Cititorii mei sunt mai deștepți decât cititorii cărților mele. De ce? Pentru că așa vor ei să se automăgulească.
  • De câți metri vă veți lua bradul de an nou? Vreți unul cu frunze scuturătoare…sau fără scuturare? Și cam câte kilograme de globuri puneți în el?
  • Mi-am dat seama că sunt „cel mai prost scriitor din toate timpurile”. Pentru că eu în loc să scriu o carte…și să o editez în trei ani…adică totul să dureze vreo 5-6 ani, maximum 10…eu scriu și editez cărți cu zecile într-un an.  Și mi-am dat seama că d-aia nu am succes la public: editez prea mult…și oamenii nu mai știu cum să mă înghită din acest motiv.
  • O ziaristă româncă, cu șuvițe blonde dar și negre…adică un fel de vopsită…după ce a filmat o șatră de pinguini spălăcindu-se în râul Râmbovița…acum circa 3 minute  a filmat o ditamai balena…care se zbenguia în același râu, colț cu trecerea spre Facultatea de Drept.
  • În casele românilor domnește prosperitatea, căldura și bucuria sufletească. Miros de rozmarin…de cafea fierbinte și bună…cozonaci cât cocoșul moșului…care era mai tare decât găina babei…tone de sarmale, de fripturi și marmeladă…încât românii nu mai vor decât să mănânce și tacă
  • Ironia e, de felul ei, un adevăr amar…pe care nici nu poți să-l scuipi...dar nici nu te lasă în pace.
  • Când ai aversiune față de ceva…e bine să ai averse de lacrimi…și rugăciune.
  • Mie îmi plac la culme tații care se laudă cu băieții lor…și în care eu nu văd, subit, decât cât de prostuți/ naivuți/ golași, hai să zicem, erau ei…când arătau precum copiii lor.
  • Ce înseamnă „să te lași de meserie”? Să lași meseria la uscat…sau să o predai, prin viu grai sau în scris, altora?
  • Eu cred că mită…vine de la mit…Altfel nu se explică de ce toți care iau mită, adică care sunt corupți până în conștiința lor…devin o mitologie a scuipatului. Când oamenii le aud numele…le vine să scuipe
  • După cum știți, mie îmi plac oamenii care merg cu capul gol…când crapă și pietrele-n patru de frig ce e. Ei dovedesc, cu vârf și îndesat, că creierul nu valorează nimic. Și pentru că nu valorează…ei sunt gata…să își taie până și capul…că n-au nevoie de el…
  • Dacă vreți să îmi trimiteți un spam, un ceva…o dragoste…vă mulțumesc frumos! Mai sunt doar…câteva luni…și vine primăvara…

Îmi scrie noua mea „prietenă”

Hello Dear,

How are you today? Hope all is well with you and your family?

My name is Miss Rama Djirama.

However it really pleases me to write you for a lovely and sincere friendship even if we haven’t met or seen each other before.

I will so much appreciate to see your reply soon so that we can share pictures and know more about ourselves.

I shall appreciate an urgent response from you, because i have something to discuss with you.

With lots of love from your new friend,
Miss Rama Djirama.

Îndreptarea rugăciunii

Cred că rugăciunea aceasta are nevoie de o îndreptare/de o corecție eclesiologică.

Și anume în sensul: „Doamne, vindecă-ne de pastori baptiști și de alți farsori ca ei, care calcă în picioare în mod zilnic, cu obstinație, sfintele adevăruri ale Bisericii Tale, Ortodoxe!”.

Pentru că adevărul trebuie să primeze, nu? Sau și adevărul eclesial a devenit…oportunist?