Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a

***

63. Corupție forte

În comunicatul din 1 decembrie 2011 al Transparency International Romania, intitulat O națiune împovărată de corupție[1], găsim următoarele date:

Indicele de Percepție a Corupției (IPC) clasează România pe locul 75 din 183 de state analizate, cu un scor de 3, 6 puncte din 10.

Cu acest punctaj România este din nou corigentă, ocupând un loc 25 între cele 27 de state ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Grecia (3, 4) și de Bulgaria (3, 3), țări în care nemulțumirea cetățenilor a degenerat în violențe[2].

Din acest motiv, „manifestările de corupție sunt atât de profund întipărite în viaţa de zi cu zi încât legile și mecanismele anticorupție adoptate și aflate în vigoare au încă un impact mic. Iar voința politică pare să fie acum doar una pe hârtie[3].

Care sunt faldurile corupției: „incompatibilitățile, conflictele de interese, traficul de influență la nivelul legislativului și executivului, politizarea, nepotismul, mita la nivelul administrației publice și [al] instituțiilor de control”[4].

***

64. Salarii mari pentru perdanți

Banca Mondială a prezentat un studiu din care reiese că fiecare angajat din companiile de stat [românești] a adus pierderi anuale de 7.000 de lei la nivel local şi 22.000 de lei la nivel central”[5].

Și exemplificări: „Un exemplu concret este compania TAROM, care anul trecut a avut pier­deri de 163.000 lei/ angajat (38.809 eu­ro, calculat la un curs de 4,2 lei/eu­ro), potrivit da­telor Băncii Mon­­diale.

Compa­nia cheltuieşte anual, în medie, peste 60.800 de lei cu sa­la­riul unui singur angajat, ceea ce în­seamnă că 37% din pier­derile înregistrate pot fi puse pe seama cheltuie­lilor excedentare cu personalul.

Acelaşi lucru este valabil şi în ca­zul Companiei Naţionale a Huilei (CNH). Salariul mediu anual al unui angajat al CNH este de 36.046 lei (8.582 de euro), sumă care re­pre­zintă jumătate din pierderea de a­nul trecut pe angajat.

Romavia pier­­de anual 144.000 de lei (34.285 eu­ro) pe angajat şi plăteşte un sa­lariu mediu pe an de aproximativ 44.604 lei.

În procente, asta înseam­nă că a­ceste cheltuieli cu salariile an­­gaja­ţi­lor sunt echivalente cu 30% din pierderile companiei”[6].

„După o re­cla­sificare forţată, prin transferul unor credite şi cheltuieli din ograda fir­me­lor în cârca ordonatorilor de cre­dit care le gestionează, Minis­terul Fi­nanţelor Publice (MFP) a reu­şit să re­ducă la 27 numărul companiilor de stat monitorizate de Comisia Euro­pea­nă pentru calculul deficitului bugetar din acest an.

Potrivit oficia­li­l­or MFP, compa­niile de stat monito­ri­zate nu numai că nu produc pier­deri, cum reiese din raportul Băncii Mondia­le, ci înregistrează chiar un profit de 663 de milioane de lei.

CFR SA, potrivit calculelor ministerului, este pe plus cu 135 de milioane de lei, în condiţiile în care compania are datorii de 5,19 miliarde de lei.

În cazul CNH, deşi arieratele se ri­dică la 4,89 miliarde de lei, iar fir­ma este practic falimentară şi are un grad de solvabilitate de -546%, în raportarea că­tre Eurostat sunt men­­ţionate pier­deri de doar 81 de milioane de lei.

Companiile ale că­ror pierderi vor fi raportate către Comisia Europeană şi ale căror re­zultate negative urmea­ză a fi in­clu­se în deficitul bugetar sunt: CNADNR, Metrorex, Ad­mi­nis­tra­ţia Flu­via­lă a Dunării de Jos, CFR Călă­tori, CNH, SN a Căr­bunelui Plo­ieşti, CNRN Radio­nav Constanţa, Ad­ministraţia Na­ţio­nală de Îmbună­tă­ţi­ri Funciare, Intervenţii Feroviare SA, Elec­tri­fi­care SA, Termoelec­tri­ca, CNCF SFR SA, Administraţia Ca­na­­le­lor Navi­gabile Constanţa, Aero­portul In­ter­naţional Mihail Ko­găl­niceanu, CN Romarm SA, Şantierul Naval Man­­galia, Societatea Fero­via­ră de Tu­rism, Uzina Mecanică O­răş­tie, So­cie­tatea de Transport Ma­ritim şi de Coastă CFR, Avioane Cra­iova SA, Pe­tromin SA, Cons­truc­ţii Aeronau­tice SA, Sanevit SA, Uzina Auto­me­ca­nică, Terom SA, SN Plafar SA, Nicolina SA”[7].

„Un sfert din cele 760 de compa­nii care aparţin statului sunt neperformante, cu active neviabile şi se află pe drumul către faliment.

Aproape 100.000 angajaţi ai acestora ar putea rămâne fără un loc de muncă dacă aceste unităţi s-ar închide, rezultă din studiul Băncii Mondiale.

Printre cele mai mari companii considerate ca fiind practic în faliment se nu­mă­ră RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Ter­moelectrica, Compania Na­­ţională a Huilei, CET Iaşi, Elec­tro­centrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.

Pe statele de plată ale acestor companii sunt înregistraţi 24% din nu­mărul total de 413.859 de an­gajaţi din companiile de stat.

 Cu toa­te acestea, sau mai degrabă tocmai din acest motiv, guvernanţii au permis ca firmele de stat amintite să acu­muleze 60% din valoarea totală a arieratelor şi să primească de la stat 18% din totalul subvenţiilor.

La nivel naţional, companiile de stat au generat 11% din valoarea a­dău­gată brută, dar arieratele lor au însumat 28 de miliarde de lei, echi­va­lentul a 5,5% din PIB.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fis­cal, arieratele din sectorul privat sunt mai mari de 13,5% din PIB dar sunt, în acelaşi timp, în cea mai mare parte distribuite tot către sectorul pri­vat, nu la stat[8].

***

65. Falimentarea firmelor românești

„Datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că în pri­me­le zece luni din [2011]…17.928 de societăţi şi-au suspendat ac­tivitatea, alte 3.213 intrând în di­zol­vare.

Pe domenii, cele mai multe com­panii care au apelat la suspen­dare provin din comerţ (5.959), construcţii (2.107), industria prelucră­toa­re (1.309), HORECA (1.044), transport şi depozitare (896).

În ceea ce priveş­te dizolvările voluntare efectuate în in­tervalul 1 ianuarie-31 oc­tom­brie 2011, s-au înregistrat cele mai multe cazuri în comerţ (888) şi în tran­zac­ţiile imobiliare (761).

Pe ju­de­ţe, cele mai multe firme au fost di­zolvate în Iaşi (365) şi Sibiu (291). Nici Bucu­reş­tiul nu a scăpat din a­ceastă statistică neagră, 254 de companii din această zonă fiind dizolvate.

Radierile voluntare din Registrul Comerţului au ajuns la 31 octombrie la 45.190 de societăţi comerciale.

Cele mai multe operaţii de acest gen au fost făcute în Bucureşti (10.233) şi în judeţele Cluj (2.057), Ialomiţa (2.035), Constanţa (1.797) şi Prahova (1.737).

Domeniile de activitate cele mai afectate de această procedură sunt comerţul cu ridicata (10.001 fir­me), repararea maşinilor (8.610 firme) şi construcţiile (2.578 firme)”[9].

***

66. Viteza de trafic și de download

Potrivit lui Josh Catone, care discută o statistică referitoare la viteza de trafic și de download a țărilor lumii[10], ierarhia e următoarea:

Locul doi în lume la viteza onlineului, înaintea Statelor Unite ale Americii, a Japoniei, Germaniei, Franței…e uluitor…numai că nu știu câți ne folosim în mod creativ de această oportunitate.

Căci viteza în online înseamnă să ai facilitatea să te miști și să creezi și să te publicitezi cu 350 de km pe oră…în timp ce alții călătoresc cu măgarul…


[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] Ioana Erdei, Statul plăteşte salarii mari pentru pierderi-record, publicat în Săptămâna Financiară [28 octombrie 2011], cf. http://www.sfin.ro/articol_24702/statul_plateste_salarii_mari_pentru_pierderi-record.html.

[6] Ibidem.

[7] Ibidem.

[8] Ibidem.

[9] Ștefania Enache, Peste 45.000 de firme radiate voluntar din Registrul Comerţului, articol publicat în Săptămâna Financiară [25 noiembrie 2011], cf. http://www.sfin.ro/articol_24801/peste_45_000_de_firme_radiate_voluntar_din_registrul_comertului.html.

[10] Josh Catone, Which Country Has the World’s Fastest Internet? [INFOGRAPHIC], articol editat online pe Mashable. com [21 septembrie 2011], cf.  http://mashable.com/2011/09/21/fastest-download-speeds-infographic/.

Did you like this? Share it: