Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a

***

67. Guvernarea cataclismică

Grupul de Investigaţii Politice (GIP)[1] şi Institutul pentru Liberă Iniţiativă (ILI)[2] au scanat realitatea guvernării Emil Boc pe perioada ianuarie 2009august 2010.

Rezultatele sunt următoarele:

„PIB-ul a scăzut cu 9,1% în semestrul I 2010 față de semestrul I 2008.

Producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 16,4%, în perioada ianuarie 2009 – august 2010 faţă de 2008.

Producţia de bunuri de uz curent a scăzut cu 10,9%, iar producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 6,6%.

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 11,6%.

Numărul salariaţilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane din decembrie 2008 pînă în august 2010.

Aproximativ 85% din această scădere s-a înregistrat în activităţile în care dominant este sectorul privat.

Singura lună în care numărul de salariaţi a crescut, datorită angajărilor în sectorul public, a fost ianuarie 2009, prima lună a guvernării Boc.

Rata şomajului a crescut de la 4,4% la 7,4%, în perioada decembrie 2008 – august 2010.

Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor şi numărul mediu al salariaţilor era de 1,13 la 1 în 2008 şi a ajuns la 1,33 la 1 în 2010.

Salariul mediu real a scăzut cu 7,2% din august 2008 pînă în august 2010.

Cele mai mari scăderi ale puterii de cumpărare s-au înregistrat în învățămînt (-32%), în administrația publică și apărare (-28,5%) și în sănătate și asistență socială (-24,9%).

Salariul mediu real a crescut în domeniile în care activează în principal regii autonome şi societăţi naţionale: apă şi salubritate (+19,7%) şi industrie energetică (+19,4%).

Rata inflaţiei a fost de 11,9%, în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010.

Ponderea creditelor restante în lei a crescut de la 2,2% la 9,4%, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010. Ponderea creditelor restante în valută a crescut de la 0,9% la 6,4%.

Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB în 2009, faţă de 4,8%, cît era în 2008.

În primele 8 luni din 2010, deficitul bugetar a atins deja 4,56% din PIB.

Investiţiile publice au scăzut cu 28% în perioada ianuarie – septembrie 2010 faţă de perioada similară a anului 2009.

În schimb, achiziţiile publice au crescut cu 1,3%”[3].

*

68. Câte ziare se mai vând

Claudiu Târziu oferă detalii în articolul Prăpăd în presă[4] (fără trimitere la vreo sursă) despre cifrele vânzărilor în ziaristica românească.

Datele sunt pentru ultimul trimestru al lui 2011[5]:

Click! – 166.763 de exemplare pe ediţie (în scădere cu 30.000 faţă de 2010);

Libertatea – 98.582 de exemplare pe ediţie (în scădere cu 28.000 faţă de 2010);

România liberă – 39.010 de exemplare pe ediţie (la acelaşi nivel cu trimestrul trei al lui 2010);

Gazeta Sporturilor –  37.008 de exemplare pe ediţie;

Cancan – 36.731 de exemplare pe ediţie;

Adevărul  – 33.706 de exemplare pe ediţie (de trei ori mai puţin decît anul trecut);

Pro Sport –  29.226 de exemplare pe ediţie;

Jurnalul Naţional  – 21.295 de exemplare pe ediţie (la jumătate faţă de trimestrul trei al lui 2010);

Evenimentul Zilei – 15.269 de exemplare pe ediţie

Ziarul Financiar –  9.983 de exemplare pe ediţie;

Săptămâna Finanicară – 12.041 de exemplare pe ediţie (între timp, a fost oprită versiunea tipărită);

Capital – 10.471 de exemplare pe ediţie;

BIZ – 5.805 de exemplare pe ediţie;

Business Magazin – 6.707 de exemplare pe ediţie;

Forbes Romania – 5.336 de exemplare pe ediţie;

Money Express – 3.625 de exemplare pe ediţie;

Academia Catavencu – 15.973 de exemplare pe ediţie (varianta Adamescu, fără cei care au fondat-o)

Dilema Veche –  6.555 (scădere la jumătate faţă de anul trecut)”[6].

*

69. Copiii și pornografia onlineului

Virgiliu Gheorghe citează un studiu referitor la relația copiilor români cu pornografia, din care rezultă faptul că „19% dintre copii[i români] au fost expuși la imagini online cu conținut pornografic[7].

*

70. Onlineul năruie televiziunea prin cablu

„Analistul de la Credit Suisse, Ștefan Anninger[8], a arătat într-un raport recent, că în 2012 numărul abonaţilor pentru serviciile TV va scădea cu 200.000, ţinând cont de faptul că, din cele 1, 8 milioane de clădiri construite anul trecut, doar 16.9% au fost conectate la serviciile de televiziune prin cablu.

Rata televiziunii tradiţionale în Statele Unite este încă ridicată, până la 83.2% (în scădere faţă de 84.1%, cât a fost anul trecut).

Raportul lui Anninger care arată un declin uriaş pentru viitorul televiziunii, ridică un semn de întrebare pentru agenţiile de publicitate şi pentru celelalte mari companii de media[9].


[3] Cf. art. nesemnat, editat online în data de 11 noiembrie 2010, cu titlul: 20 de luni de guvernare Boc. Dezastrul economic în cifre, regăsibil aici: http://blog.grupul.ro/?p=1450.

[5] Ibidem.

[6] Ibidem.

[7] Virgiliu Gheorghe, Pornografia, maladia secolului XXI, Ed. Prodromos, 2011, 57.

[9] Claudiu Ilioiu, Credit Suisse predică moartea televiziunii. Au mai rămas cinci ani, articol editat online pe 3 decembrie 2011, cf. http://www.zf.ro/business-hi-tech/credit-suisse-predica-moartea-televiziunii-au-mai-ramas-cinci-ani-9025982.

Did you like this? Share it: